PSD a obținut în țară, după centralizarea a 99,45% din procesele-verbale din secții, la alegerile parlamentare, 22,6% la Senat și 22,25% la Camera Deputaților. USR a câștigat două județe, AUR trei, iar PNL șase. O situație inedită a fost la Sibiu, unde PSD și PNL au obținut scoruri mai mari decât au obținut liderii lor la primul tur al alegerilor prezidențiale. PSD conduce în preferențele alegătorilor din județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea, Tulcea, Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman, Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara.
Cel mai bun rezultat, de peste 46% la Senat și peste 43% la Camera Deputaților, a fost obținut de PSD în județul Buzău, județul liderului PSD, Marcel Ciolacu.
USR a câştigat două judeţe – Timiș și Brașov – şi a reuşit să obţină rezultate bune în majoritatea sectoarelor Capitalei, atât la alegerile petnru Camera Deputaţilor cât şi la cele pentru Senat. În judeţul Braşov, acolo unde USR a pierdut primăria reşedinţei de judeţ, partidul s-a impus în faţa social-democraţilor la o diferenţă de doar câteva mii de voturi.
PNL a câștigat în județele Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Ilfov și Giurgiu.
UDMR a câștigat alegerile din județele Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita și Covasna.
AUR a câștigat în Arad, Suceava și Constanța.
În Capitală, alegerile pentru Senat au fost câștigate de USR în sectoarele 1, 2, 3 și 6 și de PSD în sectoarele 4 și 5, iar la Camera Deputaților de USR în sectoarele 1, 2, 3 ,4 și 6, și de PSD în sectorul 5, scrie antena3.ro.

Vremea va fi închisă pe parcursul săptămânii viitoare la nivelul întregii ţări, cu valori termice apropiate de cele specifice primelor zile ale lunii decembrie, uşor mai coborâte în zona montană, unde trecător vor fi ninsori şi lapoviţă, potrivit prognozei pentru prima săptămână din decembrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Temperatura maximă nu va depăşi la nivelul întregii ţări 12 grade, iar minima va coborî în depresiuni până la -12 grade Celsius.
Astfel, în intervalul 1 – 2 decembrie, în regiunile sudice, estice, precum şi în zonele depresionare valorile termice vor fi apropiate de cele specifice datei, cerul va fi mai mult noros, pe suprafeţe mici va ploua slab sau va fi burniţă, iar la munte, în special la altitudini mari, trecător vor fi şi ninsori şi lapoviţă.
În restul teritoriului, temperaturile diurne vor fi uşor mai ridicate decât mediile climatologice, cele nocturne se vor situa în jurul acestora, iar cerul va fi variabil. Dimineaţa şi noaptea, local, se va semnala ceaţă, în special în jumătatea de nord a teritoriului.
Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificări, ziua, în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, cu viteze în general de 45 – 60 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 şi 12 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -8 şi 3 grade, mai ridicate pe litoral spre 5 grade, scrie stiripesurse.ro.

Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru perioada 2 – 30 decembrie 2024. Potrivit meteorologilor, temperaturile vor fi apropiate celor obișnuite pentru această perioadă, la fel și cantitatea de precipitații.

Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

În prima săptămână, între 2 și 9 decembrie, temperaturile vor fi ușor mai scăzute decât cele caracteristice acestei perioade, resimțindu-se mai ales în zonele montane, unde frigul va fi mai pronunțat. Pe de altă parte, regimul pluviometric va fi deficitar, însemnând că vor cădea mai puține precipitații decât în mod normal, în special în regiunile din vestul și nord-vestul țării.

Săptămâna 09.12.2024 – 16.12.2024

Pentru săptămâna 9-16 decembrie, meteorologii estimează că temperaturile vor reveni la valori apropiate de media perioadei, în majoritatea regiunilor. Precipitațiile vor fi, în general, normale pentru acest interval, cu o ușoară creștere posibilă în sud și sud-est, unde cantitățile ar putea depăși media obișnuită.

Săptămâna 16.12.2024 – 23.12.2024

Între 16 și 23 decembrie, valorile termice vor continua să fie similare celor normale pentru acest sezon, fără variații notabile în nicio zonă a țării. În privința ploilor sau ninsorilor, regimul pluviometric va rămâne apropiat de cel caracteristic acestei perioade, indicând o stabilitate în condițiile meteorologice.

Săptămâna 23.12.2024 – 30.12.2024

Ultima săptămână a lunii, cuprinsă între 23 și 30 decembrie, care include și zilele premergătoare Anului Nou, este prognozată să aducă temperaturi în limitele normale pentru acest interval. Totodată, cantitățile de precipitații vor fi și ele apropiate de mediile climatologice obișnuite, scrie antena3.ro.

Doar o lună a mai rămas până când milioane de români vor primi bani în plus. Vorbim desigur despre majorările şi indexările pregătite de Guvern de la 1 ianuarie 2025. Concret, 1,8 milioane de angajaţi care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, vor avea o creştere timidă a venitului net după ce brutul va creşte de la 3.700 la 4.050 de lei.
Tot de la începutul anului viitor şi pensionarii vor primi indexarea cu rata inflaţiei. Valoarea punctului de referinţă, un element esenţial în calcularea pensiilor, va fi majorată de la 81 de lei, la 91 de lei. În plus, pensionarii care beneficiază de pensia minimă garantată vor avea o majorare de peste 10%, ceea ce înseamnă că indemnizaţia socială pentru pensionari va ajunge la 1.415 lei.
Şi, nu în ultimul rând, vorbim şi despre alocaţiile de stat care vor creşte şi ele. Vedem aici, pentru copiii sub 2 ani sau cu dizabilităţi, alcoaţia va creşte de la 719 lei la 794 de lei, iar pentru copiii de peste doi ani, de la 292 lei la 323 de lei, scrie antena3.ro.

Două treimi (66%) dintre români sunt de părere că prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, în timp ce aproape jumătate (45%) spun că renunţarea la centralele pe gaz nu este o decizie bună, arată rezultatele unui studiu publicat joi.
Conform datelor centralizate de platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON şi Delgaz Grid, peste jumătate dintre respondenţi (55%) au afirmat că trebuie luate măsuri ferme de reducere a poluării şi sunt de acord cu obiectivele Uniunii Europene (UE) de renunţare la combustibilii fosili, între care şi gazele naturale, în favoarea electrificării masive a transporturilor, clădirilor, industriei şi a consumului casnic.
În acelaşi timp, 43% dintre români susţin că nu au suficiente informaţii ca să se exprime într-o direcţie sau alta şi consideră că este necesară o campanie de informare şi explicare a obiectivelor şi a măsurilor care sunt luate în scopul tranziţiei la energia verde.
De asemenea, 66% din totalul celor intervievaţi consideră prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, iar aproape un sfert (24%) se aşteaptă ca, în timp, să vadă şi o scădere a preţurilor la energie, ca efect al dezvoltării regenerabilelor.
Întrebaţi ce părere au despre decizia forurilor europene de a elimina treptat centralele de apartament pe gaz, cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) au declarat că aceasta nu este o decizie bună, deoarece România are zăcăminte mari de gaze, iar centralele de apartament, care funcţionează cu acest combustibil, sunt principala sursă de încălzire din ţara noastră. Totuşi, mai mult de o treime dintre români (36%) se situează la polul opus, susţinând că renunţarea la centralele de apartament pe gaz este binevenită deoarece acestea poluează şi, în plus, resursele de gaze naturale sunt limitate.
Potrivit studiului, doar 18% dintre respondenţi se consideră bine informaţi în ceea ce priveşte evoluţiile şi deciziile din sectorul energetic din ultimii ani. Majoritatea (55%) spun că sunt „oarecum” informaţi, iar 28% declară că se simt puţin ori deloc informaţi.
În ceea ce priveşte sursele de informare despre domeniul energiei, presa reprezintă principala sursă pentru două treimi dintre români, urmată de website-urile furnizorilor de energie şi gaze naturale (13%), portalurile online de specialitate dedicate sectorului energetic (11%) şi paginile oficiale de Internet ale autorităţilor din domeniu (10%).
Totodată, patru din zece români (39%) subliniază că autorităţile ar trebui să aibă rolul principal în informarea consumatorilor de gaze naturale şi electricitate în ceea ce priveşte piaţa de energie, în timp ce 15% spun că acesta revine companiilor din sector, 3% susţin că este un rol al presei, iar 40% sunt de părere că este datoria comună a tuturor acestor actori.
Cercetarea sociologică a fost realizată de Sondaje Marketing Relaţii Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al E.ON şi Delgaz Grid, în perioada 26 august – 11 septembrie 2024, pe un eşantion de 1.004 de utilizatori online, cu o marjă de eroare de +/-3%, scrie agerpres.ro.

Managerii români estimează, pentru perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii, precum şi creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%).
Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi un avans mai important al preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).
Cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). În acelaşi timp, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă, scrie agerpres.ro.

Registrul Auto Român vine cu explicații privitoare la blocajul care durează încă de ieri în instituție.RAR a precizat deja că totul a fost provocat de un incident tehnic apărut în camera serverelor şi generat de sistemele de prevenire a incendiilor.
În consecinţă, a fost sistată activitatea cu publicul la toate sediile din ţară, dar şi funcţionarea aplicaţiilor care asigură colaborarea cu stațiile ITP.
”Incidentul a fost semnalat în data de 21.11.2024, în jurul orei 14:00, atunci când sistemele de prevenire și stingere a incendiilor s-au declanșat și au provocat o întrerupere a echipamentelor vitale care susțin infrastructura IT a RAR. Precizăm că situația NU a fost generată de un atac cibernetic, că NU a existat un incendiu în camera serverelor și că nicio persoană nu a avut de suferit în urma activării sistemelor de stingere care utilizează pulberi speciale pentru inhibarea arderii, a informat RAR.
Potrivit comunicatului RAR, a fost mobilizată toată logistica necesară pentru a diminua efectele generate de această situație. RAR a apelat și la specialiști externi, experți în IT, pentru suport tehnic, scrie tvrinfo.ro.

După o perioadă prelungită în care munca de acasă a devenit ceva normal pentru mulți, majoritatea angajaților români au revenit în ultima perioada la birou. Schimbarea este alimentată de dorința companiilor de a redobândi un mediu de colaborare directă și de a stimula dinamica echipelor.
Aproape două treimi dintre angajaţii din România, adică 63%, îşi desfăşoară activitatea exclusiv de la birou, marcând o revenire semnificativă la modelul tradiţional de muncă.
Pe de altă parte, 13% dintre angajați optează pentru un program mixt, lucrând 3-4 zile pe săptămână de la birou, și doar 10% continuă să își desfășoare activitatea exclusiv remote, conform unui sondaj recent. Aceste cifre ne arată o preferință tot mai clară a companiilor pentru prezența fizică la locul de muncă. Deci lucrurile s-au schimbat.
Top-managerii, angajaţii din echipele administrative, precum cele din HR sau financiar-contabilitate, plus middle managerii conduc clasamentul categoriilor profesionale cu cea mai mare prezenţă la birou. Aceste funcții necesită, în general, o coordonare directă a echipelor sau gestionarea unor activități care sunt mai eficiente în mediul fizic de lucru, ceea ce explică preferința pentru munca de la birou.
Dacă analizăm opțiunile de muncă în funcție de vârstă, observăm că revenirea la birou este mai populară în rândul Generației X, care înregistrează cea mai mare pondere, cu 74,8%. Următorii sunt Milenialii, cu 54,1%, iar Generația Z, care a crescut în era digitală, e împărțită în două, adică jumătate la birou, jumătatea în sistem hibrid sau de la distanță.
Pentru angajații care preferă sistemul hibrid, întoarcerea full-time la birou nu este o opțiune imediată fără beneficii suplimentare oferite de angajatori. Printre stimulentele cele mai apreciate se numără masa de prânz asigurată, indicată de 37,2% dintre respondenți, subvenționarea transportului, cu 34,5%, și mai multe zile de concediu, beneficiu menționat de 26,9%.
Deși unii angajatori continuă să susțină lucrul de la distanță, majoritatea angajaților și companiilor revin treptat la obiceiurile de dinainte de pandemie, cu biroul redevenind punctul central al activităților profesionale, scrie tvrinfo.ro.