Curtea Constituţională a României (CCR) a respins şase contestaţii având ca obiect anularea alegerilor prezidenţiale.
„În perioada 5 – 15 noiembrie 2019, plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţia României şi al art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a soluţionat zece contestaţii, dintre care şase având ca obiect anularea alegerilor prezidenţiale din 2019. Curtea Constituţională a pronunţat zece hotărâri de respingere a contestaţiilor formulate, dintre care opt ca inadmisibile şi două ca tardive”, se precizează într-un comunicat al CCR transmis, vineri, AGERPRES.
Conform CCR, hotărârile sunt definitive şi general obligatorii, argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de plenul Curţii Constituţionale urmând să fie prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României.
Sursa: antena3.ro
Read moreCampania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale începe vineri, de la ora 00,00, aceasta urmând a se încheia sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 7,00.
Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că, potrivit legii, al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
*** La secţiile de votare din străinătate, se votează pe durata a trei zile, ca şi la primul tur, conform următorului program:
* vineri, 22 noiembrie, între orele 12,00 – 21,00;
* sâmbătă, 23 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00;
* duminică, 24 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00.
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23,59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21,00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, reaminteşte AEP.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
* În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care au primit plicul trebuie să se asigure, înainte de a lipi autocolantul pe candidatul preferat, că acesta a intrat în turul al doilea. În cazul în care autocolantul este aplicat pe un candidat care nu a intrat în turul al doilea, votul este anulat, menţionează AEP.
Plicurile cu opţiunile pentru turul al doilea trebuie expediate astfel încât să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu în data de 21 noiembrie. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menţionat vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
*** În ţară, au fost organizate 18.748 de secţii de votare, iar lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/Geografie electorală/Registrul secţiilor de votare. Alegătorii pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro.
Votarea în ţară are loc duminică, 24 noiembrie, între orele 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23,59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21,00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar.
Potrivit AEP, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite doar de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.
Ca şi în primul tur, operaţiunile privind numărarea voturilor, inclusiv a celor prin corespondenţă, sunt înregistrate video şi audio şi se desfăşoară în deplină transparenţă, în prezenţa tuturor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a persoanelor acreditate.
Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operaţiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operaţiuni şi la al doilea tur, precizează AEP.
Sursa: agerpres.ro
Read moreMihai Fifor: Iohannis are ‘raportaci’ pe Facebook, iar presa internaţională e sub embargo’
PoliticaUltimele stiri 14 noiembrie 2019 0
Senatorul Mihai Fifor, secretar general al PSD, acuză PNL că plăteşte „raportaci”, persoane a căror sarcină este să raporteze în număr cât mai mare pe Facebook postările PSD. De asemenea, Fifor susţine că s-a impus un „embargo” corespondenţilor locali ai presei internaţionale, aceştia fiind obligaţi să transmită doar ştiri pozitive despre Iohannis.
„De vreo două zile, după ce Iohannis a refuzat în mod rușinos dezbaterea, PNL a aruncat în luptă o specie nouă activiști online: „raportacii”.
Spre deosebire de postaci, care sunt plătiți să-l laude pe președinte, „raportacii” au misiunea de a trimite în mod coordonat plângeri la Facebook împotriva conturilor care îl deranjează pe Herr Iohannis.
Ca în multe alte cazuri, algoritmii Facebook sunt păcăliți și chiar se închid sau se suspendă conturile celor care și-au permis să spună că Iohannis este un fricos.
Este o nouă formă de cenzură, realizată de „raportacii cu simbrie” ai lui Iohannis, pe lângă embargoul din presa internațională, impus prin blocada corespondenților locali, față de orice știre care arată că „împăratul este gol”.
Herr Iohannis, vă spun un adevăr istoric: toți politicienii care au încercat să cenzureze libera exprimare a propriului popor au sfârșit-o prost!”, scrie Fifor pe Facebook.
Read moreMihai Fifor: Iohannis fuge ca un laș
NationalPoliticaUltimele stiri 13 noiembrie 2019 0
Secretarul general al PSD, Mihai Fifor, a scris, pe Facebook, că preşedintele Klaus Iohannis se teme de PSD, acesta fiind principalul motiv pentru care refuză să participe la dezbatere cu Viorica Dăncilă.
„După ce a încasat-o de la Ponta, Iohannis n-a mai intrat niciodată în ring cu cineva de la PSD. A căpătat o fobie față de PSD, o stare patologică de frică obsedantă față de acest partid. De aceea atacă PSD. Ca să își facă curaj. Dar are curaj să se bată cu PSD doar când PSD nu e de față. Are curaj doar când nu e nimeni care să îi dea o „palma” usturatoare sau să îi pună întrebări. Nu vine la dezbatere pentru că știe că nu are cum să câștige. Nu are ce să prezinte oamenilor. Raportul său de activitate este doar o pagină goală, pentru ca asa este si mandatul sau”, a scris, marți, pe Facebook, Mihai Fifor.
Mihai Fifor a punctat că șeful statului nu are răspunsuri la întrebările despre casele sale și fuge ca un laș.
„Nu poate spune de ce nu a renunțat la imunitate așa cum a promis! Nu are nimic bun de arătat, dar are multe lucruri rele de ascuns. De aceea fuge ca un laș, nu doar de o dezbatere cu PSD, ci de orice răspundere publică”, conchide Mihai Fifor.
Read moreLiviu Dragnea, încarcerat din luna mai la Penitenciarul Rahova, a fost scos din închisoare, marți dimineață, și dus la instanța supremă, care judecă o contestație a fostului lider PSD. Este vorba de o cale extraordinară prin care Dragnea a atacat decizia definitivă de condamnare la trei ani și jumătate de închisoare pentru trafic de influență în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman (DGASPC). Imaginile difuzate de televiziunile de știri arată că Dragnea și-a ras mustața.
Liviu Dragnea a solicitat instanței amânarea judecării acestei contestații, pe motiv că are nevoie de timp pentru a-și angaja un avocat. Solicitarea a fost admisă, un nou termen fiind stabilit pentru 10 decembrie.
Mihai Fifor: Iohannis fuge ca un laș, nu doar de o dezbaterea cu PSD, ci de orice răspundere publică
PoliticaUltimele stiri 12 noiembrie 2019 0
Senatorul Mihai Fifor, secretar general al PSD, îl acuză pe Klaus Iohannis de laşitate pentru că refuză o dezbatere cu Viorica Dăncilă. Fifor susţine că actualul preşedinte a dezvoltat o fobie faţă de PSD şi că acesta nu are explicaţii pentru ceea ce a făcut.
„După ce a încasat-o de la Ponta, Iohannis n-a mai intrat niciodată în ring cu cineva de la PSD. A căpătat o fobie față de PSD, o stare patologică de frică obsedantă față de acest partid.
De aceea atacă PSD. Ca să își facă curaj. Dar are curaj să se bată cu PSD doar când PSD nu e de față. Are curaj doar când nu e nimeni care să îi dea o „palma” usturătoare sau să îi pună întrebări.
Nu vine la dezbatere pentru că știe că nu are cum să câștige. Nu are ce să prezinte oamenilor. Raportul său de activitate este doar o pagină goală.
Nu are răspunsuri la întrebările despre casele sale. Nu are cum să explice de ce l-a protejat pe complicele torționarilor comuniști.
Nu poate spune de ce nu a renunțat la imunitate așa cum a promis!
Nu are nimic bun de arătat, dar are multe lucruri rele de ascuns. De aceea fuge ca un laș, nu doar de o dezbatere cu PSD, ci de orice răspundere publică”, scrie Fifor pe Facebook.
Read moreRezultatul alegerilor în judeţul Arad: Klaus Iohannis – 43,3%, Viorica Dăncilă – 17,29%, Dan Barna – 13,97%
PoliticaUltimele stiri 11 noiembrie 2019 0
Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat detaşat primul tur ale alegerilor în judeţul Arad, cu 43,3%, potrivit datelor încărcate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după numărătoarea voturilor exprimate în toate cele 437 de secţii din judeţ.
Conform AEP, principalii candidaţi au obţinut următoarele scoruri electorale în judeţul Arad: Klaus Iohannis – 43,3% (74.723 voturi), Viorica Dăncilă – 17,29% (29.845 voturi), Dan Barna – 13,97% (24.108 voturi), Mircea Diaconu – 8,19% (14.127 voturi), Theodor Paleologu – 6,74% (11.631 voturi).
În judeţ au fost înregistrate 172.583 voturi valabil exprimate şi 2.470 voturi nule.
Un număr de 18.301 alegători care s-au prezentat la urne nu erau cuprinşi în lista electorală permanentă, ei fiind trecuţi în lista electorală suplimentară. Cu urna specială au votat 1.541 persoane.
În judeţul Arad, 387.977 de persoane cu drept de vot au fost înscrise pe listele permanente, pentru care au fost înfiinţate 437 de secţii de votare. La ora închiderii urnelor, conform BEC, prezenţa la urne a fost de 45,11%, sub cea naţională, de 47,66%.
Read moreRezultatele alegerilor prezidențiale, după numărarea a 100% din voturi din România și din străinătate: Klaus Iohannis – 37,79%, Viorica Dăncilă – 22,33%, Dan Barna, 14,94%
NationalPoliticaUltimele stiri 11 noiembrie 2019 0
- Klaus Iohannis: 37,79% (3,471,340 voturi)
- Viorica Dăncilă: 22,33% (2,051,157 voturi)
- Dan Barna: 14,94% (1,372,707 voturi)
- Mircea Diaconu: 8,86%
- Toader Paleologu: 5,72%
- Kelemen Hunor: 3,89%
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, care a început pe 12 octombrie, se va încheia sâmbătă, la ora 7,00.
Totodată, vineri este prima zi în care românii din străinătate pot vota. Ei au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot. La aceste alegeri s-a putut vota şi prin corespondenţă. Potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro, 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.
În ziua votării, este interzisă prezentarea sondajelor de opinie realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidaţi. Ordinea pe buletinul de vot este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Marian Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.
Dacă niciunul dintre candidaţi nu va avea majoritate de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, va fi organizat al doilea tur de scrutin, în 24 noiembrie, între primii doi clasaţi. Scrutinul va fi câştigat de candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Mandatul şefului statului este de cinci ani.
Campania electorală pentru cel de-al doilea scrutin va începe pe 15 noiembrie şi se va încheia pe 23 noiembrie, ora 7,00.
Au rămas doar câteva zile până vom alege un nou președinte. Este o alegere a cărei miză se pierde de multe ori în dezbaterea politică a momentului, dar care ne va marca următorii cinci ani.
Cum vor fi aceștia? Vor fi la fel ca cei de până acum sau vor fi diferiți? Vom avea un președinte implicat și echidistant sau vom avea parte de alți cinci ani de absență la Palatul Cotroceni?
Până la urmă, alegerile din 10 și 24 noiembrie despre asta sunt. Despre încrederea în ziua de mâine și speranța că ea va fi una mai bună decât cea de ieri.
Am văzut cu toții ce au însemnat cei cinci ani cu actualul președinte: lipsă de implicare, atitudine arogantă, blocaje peste blocaje. Atunci când nu a lipsit din viața publică, președintele actual nu a făcut decât să-i împiedice pe alții să-și facă treaba.
Ne-am convins în aceste zile și ce va însemna guvernarea pe care actualul președinte a impus-o cu forța, prin sfidarea votului popular din 2016. Pensiile și salariile vor rămâne plafonate, programele destinate micilor antreprenori vor fi suspendate, iar multe dintre măsurile de sprijin, acordate de Guvernul PSD pentru oameni, vor fi pur și simplu anulate.
Acest tăvălug al austerității și al atitudinii disprețuitoare față de români poate fi oprit doar de noi. Pe 10 noiembrie și, mai apoi, pe 24 noiembrie, trebuie să mergem la vot și să alegem candidatul care poate uni societatea și care va lupta pentru binele fiecărui român.
Acest candidat este Viorica Dăncilă. Toți ceilalți pretendenți la funcția de președinte sunt, de fapt, aliniați în spatele lui Klaus Iohannis. Și asta pentru că au ales să-i susțină guvernul și acțiunile abuzive de până acum. Când ești complice, nu ești diferit de grupul din care faci parte.
Să mergem, deci, la vot și să alegem cu inima. Să nu-i dăm toată puterea unui singur om, pentru că împreună cu guvernul lui vor face ce au mai făcut: vor tăia salarii și pensii, vor face concedieri și vor aduce austeritatea.
Viorica Dăncilă este singura care a demonstrat că luptă pentru fiecare român. Să o alegem pe Viorica Dăncilă, Președintele implicat și muncitor de care are nevoie România!
(Comandat de Partidul Social Democrat-PSD, CUI mandatar financiar coordonator: 31190008)
Read more








