Primarul oraşului Sântana, Daniel Tomuţa, şi-a prezentat bilanţul după un an de mandat.

Astfel, între realizările pe care acesta şi echipa sa le-au avut de când se află la conducerea oraşului se numără asfaltarea străzii Cloşca, prin care s-a urmărit pe de o parte dezvoltarea infrastructurii rutiere iar pe de altă parte dirijarea circulaţiei pentru ca maşinile de mare tonaj să nu mai treacă prin centrul oraşului. Asfaltarea străzilor va continua, dar numai după finalizarea lucrărilor de canalizare. „Până în vara anului viitor se vor finaliza lucrările la sistemul de canalizare al oraşului, ceea ce ne împiedică să demarăm mari lucrări de asfaltare. Până atunci, vom termina de pietruit toate drumurile de pământ şi vom asfalta doar acele drumuri pe care nu se introduce canalizarea. Sper ca oamenii să înţeleagă că lucrurile bune trebuie făcute cu înţelepciune. Nu putem asfalta azi o stradă iar mâine să o spargem pentru a introduce canalizarea”, a declarat Daniel Tomuţa.
La acest capitol, primarul a menţionat trotuarele din Caporal Alexa. „Au fost realizate de o parte şi de alta a drumului judeţean ce străbate localitatea. Lucrarea a fost finalizată în luna decembrie 2012. Sunt construite din beton de calitate, produs în staţia de betoane, având certificat de încercare la presiune. Lungimea trotuarelor este de 3 kilometri”, a menţionat primarul. Tot în decembrie 2012 au fost finalizate şi lucrările la hala din piaţă. Aceasta are o suprafaţă acoperită de 780 de metri pătraţi şi a fost realizată din panouri tip sandwich. „Urmează extinderea halei existente, pentru a unifica piaţa agroindustrială cu hala de lactate. Suntem în faza de licitare a lucrării, urmează ca într-o lună să pornească lucrările. Hala de lactate va fi branşată la reţeaua publică de apă-canal şi energie electrică. Vom asigura, în acest fel, desfacerea şi comercializarea produselor lactate în condiţii civilizate, optime de igienă”, a declarat primarul Daniel Tomuţa.

Administraţia locală s-a preocupat şi de datoria oraşului, realizând economii prin plata anticipată a unei mari sume de bani. „Faptul că, la un moment dat, dezvoltarea oraşului s-a produs din împrumuturi constitue o mare problemă. Creditul luat în anul 2007, valabil până în februarie 2026, are o valoare actuală de 8.775.028 de lei. Datorită faptului că în decembrie 2012 am virat anticipat suma de 2.500.000 de lei, care acoperă ratele şi dobânda pentru 3 ani, am realizat o economie de 326.700 de lei. Valoarea creditului rămas este de 5.764.000 de lei, ratele lunare fiind de 43.000 de lei. Dobânda a scăzut de la 38.000 de lei la 26.000 de lei”, a precizat primarul.

În final, edilul a prezentat şi societatea Primvest Consult SRL, la care primăria este asociat unic. „Deschiderea acestei societăţi a pornit de la necesitatea realizării obiectivelor pe care ni le-am propus în campania electorală. Mă refer la curăţenie, repararea şi întreţinerea obiectivelor din patrimoniul oraşului cu costuri cât mai reduse şi, de ce nu?, la oferirea unor locuri de muncă”. Activitatea societăţii a început în 11 iunie 2013, cu un număr de 12 angajaţi: 10 muncitori, un administrator şi un contabil. Societatea a încheiat deja contracte cu terţe persoane pentru prestări servicii în construcţii, având frontul de lucru asigurat pentru anul în curs. De remarcat, că societatea primăriei îşi asigură fondul de salarii din resurse proprii, până la această dată încasând doar de la terţe persoane suma de 24.000 de lei.

„Toate acestea sunt rodul muncii în echipă, alături de viceprimarul Cornel Gligor şi ceilalţi colaboratori. Cu toţii au înţeles că e nevoie de multă muncă, seriozitate, implicare şi înţelepciune în luarea celor mai bune decizii pentru oraşul şi concetăţenii noştri”, a ţinut să mai menţioneze primarul Daniel Tomuţa.

Vizita primului ministru Victor Ponta în China a permis creionarea unui parteneriat strategic între România şi importantul stat asiatic. Premierul a avut întâlniri la nivel înalt cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. În acest moment s-a trecut la procedura de analiza, o procedură diplomatică standard, necesară pentru finalizarea unui astfel de Parteneriat. Vizita premierului Ponta în China a fost precedată de deplasarea unei delegaţii parlamentare din care a făcut parte şi deputatul arădean Dorel Căprar.

“Nu întîmplător primul ministru s-a întâlnit în cursul vizitei sale cu reprezentanţi ai giganţilor telecom Huawei şi ZTE, firme care au deja investiţii în ţara noastră.Unul dintre punctele de forţă ale viitorului parteneriat îl vor constitui comunicaţiile, în condiţiile în care România a accesat deja 70 de milioane de dolari pentru un important proiect telecom, dintr-un fond de investiţii de 10 miliarde de dolari pus la dispoziţia ţărilor estice de guvernul chinez. Premizele colaborării economice şi investiţionale au fost extrem de pozitive, lucru constatat şi în cursul vizitei delegaţiei române, din care am făcut parte, în luna aprilie. Ulterior am reuşit concretizarea proiectului casei româno-chineze la Arad în a cărei componenţă figurează importante personalităţi ale vieţii arădene. Relaţiile româno-chineze sunt foarte importante, pentru că în acest moment China dispune de importante sume destinate investiţiilor pentru care concurează majoritatea ţărilor occidentale” a afirmat deputatul PSD Dorel Caprar

Prim-miniștri, miniștri, deputați în parlamentele naționale și membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai mediului universitar și oameni de afaceri au participat la lucrările grupului de reflecție pan-european European Ideas Network (EIN-Rețeaua Ideilor Europene), creat pentru a identifica soluții la provocările cu care se confruntă țările din UE.

Tema centrală a discuțiilor celei de a treisprezecea ediții a Universității de Vară a EIN a reprezentat-o Proiectul Atlantic pentru creștere economică și prosperitate.

Printre invitații marcanți s-au numărat Pedro Passos Coelho, primul ministru al Portugaliei, Jyrki Katainen, primul ministru al Finlandei, dar și fostul premier spaniol Jose Maria Aznar.

Relațiile Europei cu America, într-o lume globalizată, au constituit tema centrală a primei zile de discuții, participanții la dezbateri aprofundând perspectivele pentru cooperare în domenii precum comerțul internațional, liberalizarea schimburilor dintre UE și SUA și posibilele repercusiuni sociale, relația cu America Centrală și de Sud și noul echilibru de forțe.

Cea de a doua zi a evenimentului a fost dedicată provocărilor majore ale Europei: integrarea europeană față în față cu tendințele separatiste, ieșirea din criza economică, securitatea într-o lume în schimbare, provocările demografice, schimbările climatice și securitatea energetică, cercetarea și inovarea, precum și economia digitală.

Deputatul european Iosif Matula, participant la lucrările EIN, a subliniat importanța depășirii obstacolelor de ordin politic pentru realizarea unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite. „Un astfel de acord ar conduce la crearea a milioane de locuri de muncă anual. Susțin, însă, faptul că trebuie să ajungem la un compromis și în privința protecției consumatorilor și a mediului înconjurător, domenii în care UE își menține poziția fermă, concretizată prin inițiativele internaționale la care a aderat” a declarat europarlamentarul român.

Consilierii municipali USL fac precizări legat de poziţia primarului Gheorghe Falcă şi a unor reprezentanţi ai administraţiei locale, legat de reevaluarea patrimoniului. În mod incorect, administraţia Falcă încearcă să plaseze asupra consilierilor USL responsabilitatea pentru majorarea impozitelor firmelor care au închiriat clădiri de la Primărie.

Pavel Neamţiu, directorul Direcţiei Fiscale, a spus că firmele în cauză vor plăti impozite cu 20% sau 40% din valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice până la sfârşitul lunii în care s-a efectuatt prima reevaluare şi nu de 1,5%, cât prevede HCLM 293/28.12.2013. Domnul Pavel Neamţiu a observat că  „nereevaluarea efectuată la 3 ani are implicaţii deosebite din punct de vedere financiar”, dar nu a precizat corect cui îi revine de fapt responsabilitatea. „Conform Codului Fiscal, reevaluările se fac până la 31 decembrie, iar impunerea se face până la 31 martie. Pentru reevaluare este nevoie de o firmă selectată prin licitaţie. Procedurile pentru licitaţie s-au prelungit până la finalul lunii februarie. Ne-am documentat şi evaluarea a fost depusă la finalul lunii ianuarie. Dacă au vrut cu adevărat să ajute firmele, trebuiau să vină în Consiliul Local Municipal în lunile februarie sau martie, pentru a se încadra în termenul legal. Ei au lăsat să rteacă şi luna aprilie şi au venit în CLM în luna mai pentru a obţine votul consilierilor. Vina pentru depăşirea tuturor termenelor este a administraţie Falcă, nu are decât să şi-o asume. Este incorect să se încerce forţarea consilierilor municipali. Problema este creată de fapt de administraţia Falcă. De altfel, în proiectul de hotărâre prezentat luni nu cuprinde termenele la care trebuie depuse impunerile, tocmai pentru că termenele limită erau deja depăşite”, a spus Gheorghe Ghilinţă.

            Consilierii municipali ai USL au explicat în nenumărate rânduri, inclusiv în şedinţele CLM, că blochează voturile pentru proiectele care necesită majoritate calificată, până când majoritatea condusă de Gheorghe Falcă le va permite să îşi desfăşoare corect activitatea. „Proiectele noastre de hotărâre nu sunt puse pe ordinea de zi a şedinţelor de consiliu. De exemplu, proiectul pentru achiziţionarea clădirii Şcolii Generale „Mihai Eminescu” aşteaptă de la începutul lunii aprilie să intre pe ordinea de zi. Aparatul de specialitate nu acordă asistenţă consilierilor USL. Modul în care suntem trataţi este o consecinţă a ambiţiilor politice ale primarului Falcă, în intenţia lui de a subordona total CLM. Aproape la fiecare şedinţă primarul Falcă încearcă să ne ameninţe dacă nu vom vota într-un anume fel. Constatăm că nu vrea să ia în calcul deloc o schimbare de atitudine faţă de consilierii USL, deşi suntem legitimaţi de un vot important primit din partea arădenilor. Prin votul nostru, atragem atenţia asupra acestei situaţii anormale” a declarat Marin Lupaş.