Circulația rutieră pe Autostrada A1 va fi închisă temporar, în cursul nopții de miercuri spre joi, 5-6 februarie, pentru lucrările de montare a grinzilor în cadrul proiectului drumului de legătură dintre DN 69 Timișoara – Arad și autostrada A1.

Restricțiile vor fi aplicate în intervalul orar 23:00 – 04:00, pe tronsonul cuprins între nodurile rutiere Orțișoara și Giarmata. În acest interval, traficul va fi deviat pe ambele sensuri, pe următorul traseu alternativ:

🔹 DJ 693 A1 – Orțișoara – Varianta Timișoara (VTM) – DJ 691 Giarmata – A1

Intervenția vizează montarea a patru grinzi peste deschiderea principală a viitorului drum de legătură, fiecare având 37 de metri lungime.

Autoritățile recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte semnalizarea temporară instituită în zonă.

Fondurile europene pot fi o mană cerească pentru comunități, iar orașul Pecica a profitat și continua să profite din plin de aceste oportunități. Statutul de stațiune turistică de interes local a creat și o obligație în plus pentru autoritățile locale, care caută și iată că găsesc soluții și proiecte care vor face din Pecica un punct important pe harta locurilor care așteaptă turiști dornici de escapade interesante.

După proiectul prin care se vor încălzi cu energie geotermală un număr de 13 clădiri publice, aflat aproape de finalizare, orașul Pecica a mai câștigat un proiect care include apa termală, aflată din abundență în subsolurile din zona noastră. Proiectul dezvoltă infrastructura verde a orașului și extinde spațiile dedicate relaxării și comuniunii cu natura. Primarul Petru Antal ne-a oferit primele amănunte și promite și alte noutăți.

”Orașul Pecica are potențial turistic datorat și zăcământului de apă termală. Mă bucur că unul dintre proiectele noastre care vizează acest domeniu devine realitate cu fonduri europene! Vineri am semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Crearea unui ecosistem acvatic prin amenajarea unui lac termal”, în valoare de peste 10,9 milioane de lei (circa 2,2 milioane de euro), finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, contribuția orașului fiind de doar 2% din sumă.”

Proiectul prevede amenajarea unui lac urban artificial cu suprafața de 1,62 de hectare, înconjurată de vegetație formată din specii de plante indigene, îmbunătățind mediul prin creșterea biodiversității pe terenul nefolosit în prezent, aflat în vecinătatea parcului de agrement.

”Peisajul atractiv și funcțional, în același timp, va fi un loc de relaxare pentru pecicani și un punct de atracție turistică a orașului: peste lac se va construi o promenadă formată din alei din lemn, urmând să fie amenajată o insulă, foișoare și observatoare ornitologice. Vizitatorii vor putea afla date despre biodiversitatea lacului, dar și a Parcului Natural Lunca Mureșului, aflat în apropiere. Urmează licitația pentru desemnarea constructorului, noua atracție turistică urmând să fie gata anul viitor.”

Edilul pecican a punctat și aspectul politic, deloc de neglijat având în vedere noua componență a Consiliului Local: ”Hotărârea Consiliului Local Pecica referitoare la acest proiect a fost votată de cei 11 consilieri PNL, UDMR și PSD, iar ceilalți 6 au fost împotrivă.”

Planurile autorităților pecicane nu se opresc aici, ne asigură primarul Petru Antal: ”Câștigarea acestui proiect ne obligă mai departe la dezvoltarea infrastructurii turistice. Lucrăm la un proiect mai mare, unde ne dorim să profităm în continuare de apa termală. Este vorba de mult așteptatul strand, dar noi ne dorim mai mult decât atât. Mai mult decât un simplu strand. Practic lacul termal este legat de proiectul cu ștrandul, dar liniile de finanțare sunt diferite. De aceea am depus două proiecte, din care primul a fost câștigat.”

Dacă pentru mulţi dintre noi, aderarea la spaţiul Schengen a fost un moment de sărbătoare, pentru oraşele de la graniţa cu ţările vecine, această schimbare a adus un gust amar. La Nădlac, unde afaceri întregi se bazau pe fluxul constant de maşini, acum se ia în calcul închiderea. Mulţi antreprenori se gândesc deja să pună lacătele pe uşi, în timp ce angajaţii se pregătesc pentru valuri de concedieri.
Cozile interminabile și nervii șoferilor care traversau vama Nădlac, situată pe DN 7, au devenit, de la 1 ianuarie, doar o amintire. Dacă șoferii nu mai sunt nevoiți să aștepte ore în șir pentru a intra în Ungaria, nemulțumirile antreprenorilor din zonă sunt departe de a se stinge.
Cei care, de-a lungul anilor, și-au construit afaceri în această zonă acum sunt nevoiți ori să strângă cureaua, ori să își ia adio de la munca de-o viață.
„Benzinăriile din zonă își analizează activitatea, își fac un calcul economic, dacă vor rămâne sau nu deschise”, spune Mircea Onea, primarul orașului Nădlac. „Sunt case de schimb valutar care nu își mai au obiectul activității și vor fi nevoite să închidă”. „Încasările au scăzut considerabil, undeva la 70%”, afirmă Jarmila Kromek, administratorul unei tarabe de vignete.
Înainte de intrarea în Schengen, vama Nădlac era un punct de trecere intens circulat de mii de camioane și mașini, dar acum, cei care și-au construit afaceri la graniță se confruntă cu o realitate cruntă: nu mai au resurse să-și plătească angajații. „Există riscul să rămânem fără un loc de muncă. Practic, de aici ne câștigăm existența”, spune Niculina Muntean, angajată. „După intrarea în Schengen, transportul a scăzut drastic, fiindcă nu mai vin camioane, ne ocolesc mașinile. Afacerea a scăzut cam la 30-40%”, explică Mihai Hegyes, patronul unei benzinării. „Avem opt angajați și probabil nu o să reușim să-i ținem pe toți, așa cum ne-am propus”, adaugă Jarmila Kromek.
Dacă odinioară Nădlacul era unul dintre cele mai prospere orașe din zonă, acum a devenit aproape pustiu. Autoritățile visează la o legătură directă cu autostrada, care ar putea revitaliza întreaga zonă. Însă visul pare tot mai greu de realizat, având în vedere că există deja o rută similară la doar câțiva kilometri distanță, în orașul Pecica, scrie observatornews.ro.

Compania Astra Vagoane Călători, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de material rulant, controlată de antreprenorul Valer Blidar, a semnat un contract de aproximativ 78,7 mil. lei (15,8 mil. euro), fără TVA, cu primăria Oradea, pentru furnizarea a nouă tramvaie. Fiecare tramvai costă 8,75 mil. lei (aproximativ 1,7 mil. euro), fără TVA, iar livrarea va începe din luna mai 2025, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea. „Dintre cele 9 tramvaie, 3 vor fi bidirecţionale, ceea ce le va permite să funcţioneze eficient chiar şi în cazul unor lucrări de infrastructură, fără a întrerupe circulaţia pe anumite tronsoane. Restul de 6 tramvaie vor fi unidirecţionale. Acestea vor completa flota existentă, care include deja 20 de tramvaie achiziţionate prin fonduri europene, în perioada 2020-2022“, se arată în comunicatul de presă transmis de municipalitatea orădeană, conform zf.ro.

Lucrările de retehnologizare a CET Hidrocarburi (CET H) Arad, care se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, avansează iar din toamnă unitatea va putea produce o parte din apa caldă necesară orașului, a anunțat, miercuri, primarul municipiului, Călin Bibarț.
Edilul a prezentat pe contul său de Facebook un videoclip de pe șantier, în care se vede că se lucrează la montarea turnurilor de evacuare a gazelor. ”Construim noua unitate de producție pentru încălzirea orașului, după cum se vede deja a prins formă. (…) În toamnă, pentru viitorul sezon rece, o parte din capacitatea de producție va fi dată în funcțiune și astfel o parte din apa caldă absolut necesară în casele oamenilor va fi produsă în alte condiții”, afirmă primarul în videoclip.
Lucrările de retehnologizare a CET H Arad au început în toamna anului trecut, fiind prima investiție majoră în termoficarea locală din ultimii 35 de ani.
La finalul lunii februarie 2024, a avut loc semnarea contractului cu asocierea de firme care a câștigat licitația de proiectare și lucrări, valoarea contractului fiind de 534 de milioane de lei (TVA inclus). Asocierea este formată din Elsaco Electronic SRL, Elsaco Engineering SRL și Vestra Industry SRL.
La acel moment, câștigătorii licitației spuneau că acesta este cel mai modern proiect energetic urban din România, cu tehnologii de ultimă generație, care vor permite obținerea energiei electrice și termice la costuri mai mici cu până la 50%.
Proiectul, care a obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ar urma să fie complet finalizat în 2026, scrie agerpres.ro.