Câștigul salarial mediu net a fost de 5.647 lei în luna aprilie, cu 44 de lei (−0,8%) mai mic decât în martie 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu brut a fost 9415 lei, cu 80 lei (-0,8%) mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3430 lei).
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%.
Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în luna aprilie 2025 faţă de luna aprilie 2024 şi de 99,1% faţă de luna martie 2025.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (cu 35,6%), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, transporturi pe apă (între 10% şi 16%) şi în fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (între 5% şi 9%).
La polul opus, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (cu 34,8%), în activităţi de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (între 8% şi 13,5%) şi fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicale (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (între 3% şi 7,5%), scrie stirileprotv.ro.

Producția industrială a scăzut, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, comparativ cu perioada similară a anului trecut, atât ca serie brută cu 5,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,6%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), date vineri publicității.
Evoluția producției industriale din primele patru luni (serie brută) a fost determinată de scăderile din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-6,1%), industria extractivă (-2,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,9%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, declinul producției industriale a fost cauzat de scăderile înregistrate în industria prelucrătoare (-3,1%) și industria extractivă (-1,7%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,2%.
În aprilie 2025, producția industrială a scăzut față de luna martie a aceluiași an ca serie brută (-8,4%), ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-13,5%), industria prelucrătoare (-7,9%) și industria extractivă (-5,1%).
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 2,3%, datorită creșterilor din industria prelucrătoare (+2,9%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 0,8%.
Față de luna aprilie 2024, producția industrială a fost mai mică cu 9,6%, ca serie brută, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-11,3%) și industria extractivă (-3,9%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1,8%, scrie agerpres.ro.

CFR Călători lansează vineri „Trenurile Soarelui” care vor circula către Litoral până în primele zile de septembrie. Cele mai lungi călătorii vor dura 19-20 de ore, cu o medie de viteză de 50 km/h. Cât costă biletele pe rutele cele mai populare. Primele trenuri pleacă în 13 și 14 iunie, iar programul se va desfășura până la 6 și 7 septembrie 2025.

Cel mai lung drum este de aproape 20 de ore, Oradea – Mangalia, 993 km. Durează mult fiindcă este închisă circulația pe Cluj – Oradea (ample lucrări), iar trenul merge prin Timișoara și Craiova, zone multe cu viteze mici și cu restricții.

Al doilea cel mai lung traseu este Satu Mare – Mangalia, via Miercurea Ciuc – Brașov, 944 km, 19 ore și 12 minute.

Cea mai rapidă este ruta București Nord – Constanța și retur. Durata călătoriei este, în medie, de 2 ore și 30 de minute cu trenurile InterRegio și de 2 ore și 7 minute cu trenurile InterCtiy.

Cât costă biletele către Litoral

• București – Constanța 82 lei la tren IR și 94 lei la tren IC, cl 2
• Brașov – Constanța, 104 lei, cl 2, tren IR și 119 lei la InterCity
• Oradea – Mangalia, 187 lei la cl 2, 262 lei un loc în compartiment cu 4 cușete, 501 lei dormit single
• Sibiu – Mangalia, via Râmnicu Vâlcea, 153 lei la cl 2
• Iași – Constanța, 118 lei la cl 2, 172 lei un loc în compartiment cu 6 cușete.
• Suceava – Constanța, 131 lei la cl 2, 185 lei un loc în compartiment cu 6 cușete și 431 lei dormit single.
• Timișoara Nord – Mangalia, 164 lei cl 2, 240 lei în compartiment cu 4 paturi și 218 lei în cușeta de șase locuri.
• Satu Mare – Mangalia, 187 lei la cl 2, 241 lei locul în cușetă cu șase paturi.
• Cluj – Constanța, 156 la cl 2, 210 lei un loc în compartiment cu 6 cușete

Turiștii vor avea la dispoziție 54 de trenuri directe (32 suplimentare și restul din programul obișnuit) ce vor asigura zilnic legături directe din principalele orașe din țară cu staţiunile de la Marea Neagră, anunță CFR Călători.

Vor fi către Litoral 32 de trenuri suplimentare directe (16 dus /16 întors) dinspre Oradea, Arad, Deva, Craiova, Timișoara Nord, Reșița Nord, Satu Mare, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Suceava, Iași, Galați, București Nord.

Orarul câtorva trenuri către Litoral:

• IR 1952 Suceava Nord (20.15) – Constanța (3.58)
• IR 1941/48 Satu Mare (13.20) – Constanța (6.46)
• IR 1992 Timișoara Nord (17.14) – Constanța (7.44)
• IR 1922 Oradea (14.30) – Constanța (8.43)
• IR 1930 Brașov (7.38) – Constanța (12.57)
• IR 1962 Iași (21.18) – Constanța (5.03)
• IR 1912 Sibiu (18.38) – Constanța (6.11)

Primele trenuri care vor ajunge în dimineața zilei de 14 iunie 2025 cu turiști pe litoral sunt garniturile dinspre zona Moldovei, dar și trenul care va circula zilnic pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – București Nord – Constanța & stațiuni – Mangalia şi retur.

Trenul IR 1912 va pleca din Sibiu la ora 18:38, va circula pe parcursul nopții cu tranzit prin București Nord (plecare ora 03:15) și va ajunge la Constanța la ora 06:11 / Mangalia la ora 07:59. Trenul trece prin Râmnicu Vâlcea și Pitești și face, în total, 13 ore și 20 min pe 660 km.

Vagoanele și locomotivele modernizate din fonduri PNRR se vor regăsi în compunerea trenurilor InterCity pe ruta Brașov – București Nord – Constanța precum și în compunerea altor trenuri, în timp ce noua ramă electrică Alstom Coradia Strem este utilizată spre/dinspre litoral începând cu data de 1 iunie 2025, prin operarea zilnică a unui număr de patru trenuri InterRegio, pe ruta București Nord – Constanța, spune compania, conform hotnews.ro.

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna mai 2025, la 5,45%, de la 4,9% în aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 7,09%, mărfurile alimentare cu 6,53% iar cele nealimentare cu 4%, potrivit datelor INS. „Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%”, se arată în comunicatul de la Institutul Naţional de Statistică.
Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,2%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a menţionat că BNR va conlucra cu noul Guvern pentru a găsi soluţiile optime care pot duce inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă şi treptată a deficitului public, dar fără să avem recesiune economică.
De asemenea, Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei se va situa la 5,1% la finalul trimestrului II din 2025, urmând să scadă la 3,3% la sfârşitul trimestrului I din 2027, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din mai 2025, scrie stirileprotv.ro.

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a prezentat joi, 12 iunie, cum se simte fostul președinte al României, Ion Iliescu. „Domnul Ion Iliescu se află, în continuare, internat în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijiri medicale complexe din partea unei echipe multidisciplinare. În cursul zilei precedente, 11 iunie, s-au efectuat mai multe proceduri medicale în scop diagnostic și terapeutic, bine tolerate. Sub tratamentul complex administrat, starea generală se menține staționară”, a transmis spitalul.
Ion Iliescu are 95 de ani și este în evidența medicilor de mulți ani cu mai multe afecțiuni.
În urmă cu câțiva ani a fost internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, unde a trecut printr-o intervenție la inimă, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă.
Pe fondul hipertensiunii și a unei cardiopatii ischemice i-au fost montate 5 stenturi la spitalul Fundeni.
Al 6-lea stent i-a fost montat la Paris, unde medicii au descoperit că una dintre arterele care îi alimentează inima era blocată, scrie stiripesurse.ro.

Un studiu recent realizat de companie specializată în emiterea de beneficii extra-salariale pentru angajați, arată că unu din patru angajați români (26%) ia în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele trei luni. Principalele motive sunt lipsa siguranței psihologice, invocată de 60% dintre respondenți, și un nivel scăzut de reziliență, menționat de 48%. Într-un context economic marcat de incertitudine, aceste aspecte pun presiune pe angajați și îi determină să caute medii de lucru mai sănătoase.
Siguranța psihologică, care implică libertatea de a-ți exprima ideile sau de a greși fără teama de consecințe, este slab reprezentată în companiile din România.
Doar unul din doi angajați spune că lucrează într-un mediu care susține acest aspect, iar doar unul din patru consideră că greșelile sunt văzute ca oportunități de învățare. Lipsa acestui suport afectează inovația și crește dorința de a părăsi compania, scrie tvrinfo.ro.
Reziliența, capacitatea de a face față stresului și schimbărilor, este strâns legată de satisfacția la job. Angajații cu reziliență ridicată sunt mulțumiți în proporție de 80%, în timp ce 65% dintre cei cu reziliență scăzută sunt nemulțumiți. Studiul arată un scor mediu de reziliență de 82 din 100, dar acesta scade la 75 în companiile care nu investesc în sănătatea psihologică a angajaților.
Volumul mare de muncă este un alt factor care erodează starea de bine. Șase din zece angajați fac ore suplimentare constant, iar doi din zece lucrează peste cinci ore în plus pe săptămână. Această presiune amplifică riscul de epuizare profesională și scade implicarea, accentuând nevoia de măsuri care să promoveze flexibilitatea și recunoașterea efortului.
Companiile care prioritizează siguranța psihologică și reziliența pot reduce semnificativ fluctuația de personal: de două ori pentru reziliență și de șapte ori pentru siguranța psihologică.
Investițiile în bunăstarea angajaților, prin soluții precum cele oferite de Pluxee, pot crea medii de lucru mai motivante, reducând riscul de plecare și stimulând performanța pe termen lung.

Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 37,48 miliarde de lei, în primul trimestru al acestui an, în creștere cu 4,3%, comparativ cu trimestrul I 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică, scrie agerpres.ro.
În primele trei luni, lucrările de construcții noi s-au majorat cu 10,3% și au atras un volum de investiții de 21,64 miliarde de lei. Investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au urcat cu 2,8%, la 9,89 miliarde de lei. Pe de altă parte, alte cheltuieli de investiții au scăzut cu 11,3%, la 5,95 miliarde de lei.
Potrivit INS, investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).