Noul an universitar are vești rele pentru studenți, după ce Ministerul Educației a modificat regulile pentru acordarea burselor, iar noile norme au fost publicate deja în Monitorul Oficial. Astfel, studenții vor primi mai puțini bani decât până acum, ca urmare a aplicării Legii 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care taie fondul de burse.
”Reamintim faptul că, în urma adoptării Legii nr. 141/2025, fondul de burse se calculează prin raportarea la salariul minim net, în locul celui brut, fapt ce va aduce o scădere de aproximativ 40% a fondului și, în consecință, scăderea numărului de beneficiari, iar alocarea acestuia se va realiza doar pe perioada desfășurării activităților didactice, nu și pe durata vacanțelor, reducându-se astfel suplimentar fondul total de care vor dispune instituțiile de învățământ superior.
Totodată, același act normativ prevede prorogarea termenului de alocare a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat către sistemul de învățământ până în 2027, astfel că asistăm la menținerea unei practici deja împământenite în educație, care niciodată nu a beneficiat de finanțarea prevăzută de legislația în vigoare, fie că a fost vorba de alocarea a 6% din PIB, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, ori de actuala prevedere din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și respectiv Legea învățământului superior nr. 199/2023.”, a transmis Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), conform stirileprotv.ro.

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) acuză Guvernul și ASF în scandalul prețului la RCA. Prețul poliței RCA pentru vehiculele grele a crescut cu 19% imediat după expirarea plafonării de la 1 iulie 2025, de la 9.000 la 11.000 de lei pe an pentru un camion nou, clasa B0. COTAR avertizează că plafonarea nu a protejat populația, ci a fost „o păcăleală menită să ofere timp asigurătorilor să-și optimizeze fiscal profiturile și să evite o reglementare reală”.
Organizația acuză ASF, condusă de Alexandru Petrescu și vicepreședintele Sorin Mititelu, că „nu doar că a tolerat acest haos, dar a și girat abuzurile, cu bună știință”.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, adresează, într-un coomunicat de presă, întrebări instituțiilor statului: „În ce țară normală e posibil ca un asigurat cu bonus maxim (B8), adică fără accident de minimum 8 ani, să devină ‘asigurat cu risc ridicat’ și să plătească mai mult pentru asigurarea obligatorie a mașinii? Unde în lume, în afară de România, o poliță RCA – care legal ar trebui să fie cu 50% mai ieftină la B8 – devine mai scumpă la reînnoire, după așa-zisa aplicare a unei reduceri de 50%?”.
COTAR critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat din 23 iunie 2025, că „păstrează tăcerea, deși am transmis avertismente în legătură cu haosul din piața RCA”. Organizația afirmă că nici coaliția formată din PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR „nu a luat nicio măsură reală pentru a apăra peste 8 milioane de români obligați să plătească RCA la prețuri mai mari decât în Germania, deși veniturile sunt de 5 ori mai mici, iar daunele auto nu se achită”.
Ștefănescu denunță că „aceste profituri record cu mult peste orice țară din UE sunt, de fapt, și mai mari decât cele raportate oficial”. Președintele COTAR explică: „Majoritatea companiilor de asigurări își optimizează fiscal profiturile de 30 de ani, râzând de ANAF, de Guvern și de Parlamentul României care nu fac decât să-i împovăreze pe români, în avantajul multinaționalelor”.
Conform datelor prezentate de COTAR, din 100 de lei colectați din RCA, 56 de lei reprezintă cheltuielile administrative ale asigurătorilor, în timp ce doar 37 de lei merg către despăgubiri – cel mai mic procent din UE, scrie stiripesurse.ro.

Românii care își iau concedii medicale vor primi mai puțini bani de la stat, începând cu luna august. Schimbările adoptate de Guvernul Bolojan pentru recalibrarea deficitului economic au intrat în vigoare. Există români care, de la 1 august, vor pierde calitatea de asigurat de care aveau parte până acum. Mai mult, pensionarii care încasează peste 3.000 de lei lunar vor plăti CASS, scrie stiripesurse.ro.
Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și la asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și la continuitate în acordarea acestora.

1. Asigurați fără plata contribuției

De la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:

– copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, respectiv studenţi-doctoranzi (4.491.781 persoane);

– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului (16.236 persoane);

– femeile însărcinate şi lăuzele (24.721 persoane);

– pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);

– persoanele cu handicap (180.159 persoane);

– bolnavii cu afecţiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naţionale de sănătate, care nu au surse de venit;

– persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);

– victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);

– voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);

– donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).

2. Asigurați cu plata contribuției începând cu data de 1 august 2025

Categoriile de mai jos au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată, calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:

– pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;

– beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;

– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (44.090 persoane);

– persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);

– persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).

3. Persoanele coasigurate

Persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.

4. Personalul monahal

Până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.

5. Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate

Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.

6. Concedii medicale

Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:

– prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 şi 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.

Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical iniţiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispoziţiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical iniţiale.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, se află în stare gravă, la ATI, fiind ținut în viață de aparate. Conform medicilor organele acestuia încep să cedeze, însă pacientul se află sub supravegherea medicilor. „Starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ. Beneficiază de îngrijire medicală avansată în secția de terapie intensivă, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”, a transmis Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
În aprilie 2019, Ion Iliescu a fost operat de medicii de la Institutul ”C.C. Iliescu”, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană – tamponadă cardiacă, relatează HotNEWS.RO. În ultimii ani, Ion Iliescu nu a mai avut apariţii publice, el transmiţând însă mesaje pe blogul său. Ultimul astfel de mesaj a fost cel din 19 mai, în care l-a felicitat pe Nicuşor Dan pentru alegerea ca preşedinte.
Înainte de a se interna. Iliescu a oferit un interviu lui Ionuț Vulpescu în ”Avangarda”, iar în cadrul acestui interviu a fost întrebat dacă îi este frică de moarte. Iliescu a avut un răspuns neconvențional și a spus că ”frica de moarte echivalează cu frica de a fi om”.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost chemat luni dimineața la Parchetul General, pentru a fi informat de procurori că i-a fost schimbată încadrarea juridică pentru una din faptele de care este inculpat alături de gruparea de mercenari a lui Horațiu Potra, scrie agerpres.ro.
‘În continuarea comunicatului de presă din data de 26 februarie 2025 și a comunicatului de presă din data de 1 august 2025, informăm că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus în cursul zilei de astăzi schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru unul dintre inculpați din infracțiunile de comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea de acțiuni împotriva ordinii constituționale în infracțiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)’, anunță Parchetul General într-un comunicat de presă.
Georgescu a stat aproximativ o jumătate de oră în sediul Parchetului.

Peste 30.200 de absolvenți de liceu (peste 18.200 de candidați din promoția curentă, iar circa 12.000 de candidați – din promoțiile anterioare) s-au înscris la sesiunea a doua a Bacalaureatului, care a început luni cu probele de evaluare a competențelor.
Aceștia vor susține întreg examenul sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.
Dintre candidații înscriși, peste 5.000 vor susține și probele de evaluare a competențelor.
A doua sesiune a Examenului național de Bacalaureat 2025 a început luni cu probele de evaluare a competențelor.
Acestea se desfășoară potrivit următorului calendar:
* 4 – 5 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];
* 5 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];
* 6 august: Evaluarea competențelor digitale [proba D];
* 7 – 8 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba C].
‘Evaluarea competențelor lingvistice pentru limba română, limba maternă și limba modernă, precum și a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeași specialitate din unitatea de învățământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectați din alte școli’, afirmă Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat remis presei.
Potrivit sursei citate, rezultatele obținute de fiecare candidat la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulație internațională se exprimă prin stabilirea nivelului de competență corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (altfel spus, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).
În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competențelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu și în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.
‘În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, se consideră că acesta nu a susținut proba’, menționează sursa citată.
Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio, scrie agerpres.ro.

Începând de mâine, 1 august, românii vor plăti mai mult pentru fiecare litru de benzină și motorină. Scumpirile vin pe fondul majorării accizelor și a creșterii TVA-ului de la 19% la 21%, măsuri care vor împinge prețurile la pompă spre un nou prag psihologic.
Dacă în prezent un litru de motorină costă aproximativ 7,40 lei, de mâine prețul ar putea urca la 7,80 lei/litru. Și benzina va suferi o creștere, ajungând de la aproximativ 7 lei la 7,50 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de peste 40 de bani pe litru. Pentru un plin de 40 de litri, șoferii vor scoate din buzunar în jur de 312 lei, comparativ cu aproximativ 296 lei anterior.
Deși estimările sunt clare, angajații din benzinării spun că nu au o confirmare oficială a noilor tarife. „Noi primim noile prețuri cu o jumătate de oră înainte de a le afișa”, a declarat pentru HotNews.ro un angajat Petrom, în această dimineață.
Noile niveluri ale accizelor, aplicabile de la 1 august, sunt următoarele:
• Pentru benzina fără plumb, acciza crește de la 2,53 lei/litru la 2,78 lei/litru
• Pentru motorină, acciza urcă de la 2,32 lei/litru la 2,55 lei/litru
Calculul estimativ este realizat pe baza prețurilor actuale, dar trebuie menționat că prețul final la pompă poate varia în funcție de cotațiile internaționale ale petrolului, prețul carburanților pe piețele angro și cursul de schimb valutar.

Ministrul Educațuiei, Daniel David, a explicat că în actuala configurație, nu mai există suficienți bani pentru a plăti salariile din educație și bursele până la finalul anului. „Ca ministru, am obligația legală de a implementa legile în vigoare (și Programul de Guvernare). Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 sunt necesare, nu dorite, pentru a ne putea proteja din toamnă salariile și bursele. Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm și că nu înțeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor și salariile și se respectă principiile raționalității (să nu ieșim din reperele europene) și decenței (cât își permite acum, sustenabil, țara).”, a explicat Daniel David.
Ministrul Educației a explicat că situația este una extrem, extrem de complicată și în fiecare zi trebuie să găsească soluții pentru restructurare și nu pentru a construi ceva. „Mi-aș fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educației și Cercetării într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluții de restructurare, care, pentru a ne salva în toamnă salariile și bursele, generează inevitabil și disconfort. Știu că ați auzit o mulțime de miniștri care au justificat rămânerea în funcții în numele unei responsabilități neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu și-ar dori să conducă acum ministerul. Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit și nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat țara noastră în două mandate legate de două momente critice și anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situația financiară din Educație-Cercetare și a țării, aș fi anunțat-o demult! Grija mea acum – și obligația ca membru al Guvernului – este să ne salvăm din toamnă sistemul și prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, și țara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm – tot împreună – pentru dezvoltare”, a mai spus Daniel David.
Sindicaliștii din învățământ au cerut demisia ministrului, contestând prevederile privind creșterea normei didactice cu 2 ore, comasarea unităților de învățământ și mărirea efectivelor din clase. Cele trei federații sindicale – reprezentând peste 250.000 de salariați – consideră că măsurile vor duce la concedieri masive și la „bulversarea fără precedent” a sistemului educațional, scrie stiripesurse.ro.

Compania olandeză FrieslandCampina a decis să vândă operațiunile din România, inclusiv brandul Napolact și facilitățile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, către grupul agricol maghiar Bonafarm. Această decizie face parte din strategia companiei de a se concentra pe piețele principale și pe segmentele cu valoare adăugată, maximizând utilizarea laptelui produs de membrii Royal FrieslandCampina, potrivit stirileprotv.ro.
Bonafarm Group, controlat de Sándor Csányi – cel mai bogat om din Ungaria și CEO al grupului bancar OTP – este activ în agricultură și producția alimentară, având o prezență consolidată în regiune. Grupul operează în producția primară, procesarea cărnii, lactatelor și produselor vinicole. În România, Bonafarm este prezent prin Sole Mizo România, cu o experiență de aproape 20 de ani pe piață.
Dustin Woodward, președintele Royal FrieslandCampina Europa, subliniază importanța brandului Napolact și motivele strategice ale vânzării, în timp ce Attila Csányi, CEO Bonafarm, afirmă că procesarea lactatelor este o direcție strategică pentru grup, cu planuri de investiții în dezvoltarea facilităților și păstrarea echipei și relațiilor comerciale.
Tranzacția vizează participația Royal FrieslandCampina în entitatea care deține brandul Napolact și cele două unități de producție, cu aproximativ 400 de angajați. Finalizarea depinde de aprobările autorităților, inclusiv Consiliul Concurenței, și este estimată până la sfârșitul anului 2025.
Compania are aproximativ 22.000 de angajați în 30 de țări și vinde produse în peste 100 de state. FrieslandCampina România deține mai multe branduri cunoscute și operează unități moderne de producție, recent inaugurând un centru logistic în apropiere de Târgu Mureș.