Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o avertizare Cod portocaliu de caniculă și disconfort termic accentuat, valabilă vineri și sâmbătă, în peste jumătate din țară, inclusiv în București, precum și un Cod galben de vreme deosebit de caldă, ce vizează restul țării în același interval de referință.
Potrivit meteorologilor, în perioada 4 iulie, ora 10:00 – 5 iulie, ora 10:00, va fi Cod portocaliu de caniculă în zone din Banat, Crișana, Maramureș, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și jumătatea vestică a Munteniei.
În aceste regiuni, valul de căldură se va intensifica, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor încadra între 37 și 40 de grade, iar în Oltenia, sudul Banatului, local în Muntenia minimele nu vor coborî sub 20 de grade, caracterizând o noapte tropicală.
De asemenea, de vineri dimineața până sâmbătă, la ora 10:00, va fi în vigoare un Cod galben de vreme călduroasă în Moldova, Dobrogea, în jumătatea estică a Munteniei și în estul Transilvaniei, unde temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 38 de grade. Totodată, ITU va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități, în timp ce minimele termice se vor situa în general între 16 și 21 de grade.
ANM precizează că valul de căldură se va restrânge sâmbătă spre jumătatea sudică a țării, iar duminică se va intensifica din nou în toate regiunile.
Pe parcursul zilei de joi, între orele 12:00 – 21:00, un număr de 15 județe din vestul și sudul țării se vor afla sub o atenționare Cod galben de caniculă și disconfort termic. Astfel, în Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia și vestul Transilvaniei se vor înregistra temperaturi deosebit de ridicate pentru această dată, cu valori maxime cuprinse între 33 și 37 de grade Celsius. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități, scrie agerpres.ro.
Județele atenționate de către meteorologi sunt: Satu-Mare, Maramureș, Sălaj, Bihor, Cluj, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Alba, Hunedoara, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți.

Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,8% în mai 2025, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna anterioară, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât la femei, scrie agerpres.ro.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2025 a fost de 470.500 persoane, în creștere față de luna precedentă (467.400 persoane) și în creștere raportat la aceeași perioadă a anului 2024 (441.100 persoane).
Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
Potrivit INS, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 24,8%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada ianuarie – martie 2025.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna mai 2025 (4,7% în cazul bărbaților și 4,3% în cazul femeilor).

Consiliul Național al Audiovizualului a interzis reclamele prin intermediul cărora farmaciile promovează suplimente alimentare. Această decizie poate avea efecte dintre cele mai grave, inclusiv un mediu concurențial total distorsionat, informează stiripesurse.ro.
„Art. 154 – (1) Este interzisă (…) promovarea farmaciilor prin asocierea acestora cu promoții la medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale și suplimente alimentare.”
CNA pare să acționeze contrar scopului protejării publicului, liberei concurențe și recomandărilor Consiliului Concurenței, deși a furnizat acestuia informații în cadrul studiului privind piețele medicamentelor OTC și suplimentelor alimentare și chiar a fost supusă în trecut unei investigații a autorității de concurență.
Măsura de interzicere a reclamei pentru promoții la suplimente alimentare prezente în farmacii ar putea genera efecte contrare scopului său declarat, inclusiv efecte de distorsionare a concurenței libere. Crearea unui mediu concurențial corect și transparent duce la scăderea prețurilor pentru consumator, ceea ce este în interesul acestuia. Conform regulilor concurențiale, dar și în contextul economic actual, orice măsură care ar putea conduce la reducerea competitivității și la posibila creștere artificială a prețurilor trebuie cântărită cu atenție.

Confederațiile sindicale îi cer premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgență, luni, pe tema austerității, avertizând că, în lipsa unui dialog, vor declanșa procedurile pentru grevă generală, anunță CSDR.
„Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, CNS Cartel Alfa, CNSLR – Frăția, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și CSN Meridian, având în vedere proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, aflată în procedura de avizare de către Consiliul Economic și Social, precum și celelalte măsuri de austeritate prevăzute a fi adoptate în perioada următoare, vă solicită o întâlnire de urgență, astăzi 30 iunie 2025, la o oră stabilită de comun acord. În situația în care Guvernul României va fi indiferent la solicitarea noastră urmează inițierea procedurilor legale pentru declanșarea grevei generale la nivel național”, atenționează sindicaliștii.
Cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi stabilit până la 300 lei brut lunar, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”, se arată în document, conform stirileprotv.ro.
Această măsură are în vedere limitarea cheltuielilor bugetare permanente în vederea asigurării sustenabilității finanțelor publice, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori lucrează în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 1–3 zile lucrătoare, mai prevede proiectul.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe anul 2025 este estimat la 1,345 miliarde lei, respectiv reducerea cheltuielilor la bugetul de stat cu 1,047 miliarde lei și la bugetele locale cu 298 milioane lei.

Rezultatele finale de la examenul de Bacalaureat 2025 au fost publicate cu puțin timp în urmă de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), pe bacalaureat.edu.ro, și pot fi văzute în articol. Vezi mai jos listele cu notele și mediile finale obținute de candidați la Bacalaureat 2025 după contestații.
32 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, au obținut media 10, după ce au fost soluționate contestațiile, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Inițial, când au fost publicate rezultatele inițiale erau doar 23 de candidați cu media 10, scrie edupedu.ro.
În 2025, numărul mediilor de 10 la examenul național de Bacalaureat este cel mai mic din 2014.

După soluționarea contestațiilor, iată mediile de 10 pe fiecare județ:

• Alba – 2 medie de 10;
• Argeș – 1 medii de 10;
• Arad – 0 medii de 10;
• București – 8 medii de 10;
• Bacău – 0 medii de 10;
• Bihor – 0 medii de 10;
• Bistrița-Năsăud – 0 medii de 10;
• Brăila – 0 medie de 10;
• Botoșani – 0 medii de 10;
• Brașov – 0 medii de 10;
• Buzău – 0 medii de 10;
• Cluj – 0 medii de 10;
• Călărași – 0 medie de 10;
• Caraș-Severin – 0 medie de 10;
• Constanța – 2 medii de 10;
• Covasna – 0 medii de 10;
• Dâmbovița – 0 medie de 10;
• Dolj – 3 medii de 10;
• Gorj – 0 medii de 10;
• Galați – 0 medii de 10;
• Giurgiu – 0 medii de 10;
• Hunedoara – 0 medie de 10;
• Harghita – 0 medii de 10;
• Ilfov – 0 medii de 10;
• Ialomița – 1 medii de 10;
• Iași – 2 medii de 10;
• Mehedinți – 0 medie de 10;
• Maramureș – 2 medii de 10;
• Mureș – 0 medii de 10;
• Neamț – 0 medii de 10,
• Olt – 0 medii de 10;
• Prahova – 4 medii de 10;
• Sibiu – 1 medii de 10;
• Sălaj – 0 medii de 10;
• Satu Mare – 0 medie de 10;
• Suceava – 1 medie de 10;
• Tulcea – 0 medii de 10;
• Timiș – 1 medie de 10;
• Teleorman – 0 medie de 10;
• Vâlcea – 1 medie de 10;
• Vrancea – 0 medie de 10;
• Vaslui – 3 medii de 10;

Schema de plafonare compensare expiră, iar consumatorii vor trebui să plătească energia electrică la prețurile de pe piața liberă. Autoritățile recomandă analiza ofertelor, de pe comparatorul de prețuri al ANRE, pentru a obține cel mai bun preț.
Prețurile plafonate la curent electric, pentru consumatorii casnici, vor expira la 1 iulie, conform reglementărilor adoptate de Ministerul Energiei. Drept urmare, experții în energie se așteaptă la o explozie a facturilor pe care le vor plăti românii. Până în prezent, în funcție de consum, tarifele plafonate au fost de 0,68, 0,80 sau 1,3 lei/kWh. De la 1 iulie, acestea vor porni de la 1,04 lei/kWh și vor ajunge la 1,44 lei/kWh.
De la 1iulie, românii vor plăti noile tarife percepute de furnizori care, se vor dubla, aproape, într-o perioadă în care Guvernul Bolojan impune măsuri de austeritate pentru corectarea deficitului bugetar. În perioada următoare sunt așteptate tăieri de salarii și de pensii, dar și concedieri, care se vor suprapune peste majorări de taxe și impozite. Toate acestea vor provoca scumpiri care vor afecta marea majoritate a românilor.
În aceste condiții, pentru a mai reduce din povara românilor, cel puțin în ceea ce privește tarifele la electricitate, Comparatorul de prețuri ANRE rămâne principalul instrument prin care poate fi identificată oferta cea mai potrivită de pe piața energiei.
În baza datelor colectate de pe site-ul ANRE, b1tv.ro a realizat clasamentul celor mai bune oferte la energie electrică, valabile de la 1 iulie 2024, pentru clienții casnici. Clasamentul a fost întocmit pe baza prețului final care include tarifele și taxele.

Cele mai bune oferte de pe piața liberă

Cea mai bună ofertă de pe piață aparține Hidroelectrica care propune consumatorilor un preț de 1,04 lei/kWh. Acesta va fi menținut pentru un an. În acest context, la un consum de 100/kWh, valoarea facturii va ajunge 104 lei. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, aflat sub controlul statului.
Pe locul doi, compania Nova Power and Gas percepe un tarif de 1,26 lei/kWh. Energia pe care o scoate la vânzare provine exclusiv din surse regenerabile. În ofertă este prevăzut un preț fix pentru pentru trei luni. Astfel, conform unui calcul simplu, la un consum de 100 kWh, prețul facturii ajunge la 126 lei.
MET Enrgy România oferă un preț de 1,34 lei/kWh, oferta fiind standard pentru consumatorii casnici. Aici trebuie spus că firma percepe o taxă suplimentară de 5 lei pentru factura emisă pe hârtie. Astfel, prețul facturii pentru 100 kWh ajunge la 134 lei.
Tot un tarif de 1,34 lei/kWh percepe consumatorilor casnici și EM Power SRL. Oferta este valabilă pentru un contract pe o durată de trei luni, cu două luni plătite în avans, termen de plată 2 zile și garanție obligatorie. La un consum de 100 kWh, valoarea facturii ajunge la 134 lei.
Compania Energy Tech Entera percepe un tarif de 1,36 lei/kWh, pentru oferta Entera Switch, bazată pe energie obținută exclusiv din surse regenerabile. Valoarea facturii ajunge la 136 lei pentru un consum de 100 kWh.
Next Energy Partners percepe un preț de 1,42 lei/kWh pentru o ofertă destinată clienților finali casnic aferentă perioadei 1.07 – 31.07.2025. Valoarea facturii ajunge la 142 lei pentru 100 kWh consumați.
PPC Energie percepe un preț de 1,42 lei/kWh pentru energie furnizată din surse regenerabile. Oferta propusă, PPC Energie Verde Muntenia Sud presupune un preț de 142 lei pentru un consum de 100 kWh.
Compania Anchor Group propune o ofertă cu un preț de 1,42 lei/kWh. Oferta apare ca ofertă-tip în comparator.Valoarea facturii ajunge la 142 lei pentru 100 kWh.
Electrica Furnizare percepe un tarif de 1,43 lei/kWh pentru oferta Stabil 30. Valoarea facturii este estimată la 143 lei/100 kWh.
Engie România practică un tarif de 1,44 lei/kWh. Energia vândută provine exclusiv din surse regenerabile. Oferta se numește Ampero Verde, iar valoara facturii ajunge la 144 lei pentru un consum de 100 kWh.

Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, în anul 2024, iar aproximativ 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, relevă datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Practic, în valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,595 milioane persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.
În funcție de sexe, în 2024, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).
De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.
‘Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%’, notează INS.
Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3266 mii persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.)
Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).
În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).
Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%)
Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5,0% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane, scrie agerpres.ro.

Numărul de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale a crescut, în primele cinci luni din 2025, cu 0,6%, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, fiind eliberate 14.134 astfel de autorizații, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică.
Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+166 autorizații), Centru (+70), Nord-Vest (+68), Sud-Est (+36), București-Ilfov (+30) și Sud-Vest Oltenia (+14). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-249 autorizații) și Sud-Muntenia (-51).
Potrivit datelor INS, în luna mai 2025 s-au eliberat 3.364 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (+7,1% față de luna aprilie 2025), cu o suprafață utilă totală de 752.850 mp (+14,1%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 70,9% sunt pentru zona rurală.
În perioada menționată se evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna precedentă (+224 autorizații). În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+52 autorizații), Centru și București-Ilfov (+46 fiecare), Sud-Vest Oltenia (+45), Sud-Muntenia (+29), Vest (+4) și Sud-Est (+2). În regiunea de dezvoltare Nord-Vest autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale au rămas la același nivel.
De asemenea, în luna mai a.c. s-au eliberat 576 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (+13,6% față de luna aprilie 2025), în suprafață utilă totală de 354.163 mp (+29,8%). Comparativ cu luna precedentă, în luna mai a.c. s-a înregistrat o creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (+81.339 mp). În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+83.757 mp), Vest (+20.488) și Sud-Muntenia (+5.879). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-10.139 mp), București-Ilfov (-9.056), Sud-Vest Oltenia (-5.986), Centru (-2.486) și Nord-Vest (-1.118).
Comparativ cu luna mai a anului trecut, în mai 2025 se evidențiază o creștere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+10,3%) cât și a suprafeței utile totale (+7,8%) comparativ cu luna mai 2024, scrie agerpres.ro.

Peste 7,5 milioane de români, echivalentul a 40% din populația țării, nu sunt racordați la canalizare. Regiunea cu cel mai mare procent de locuitori fără canalizare este Oltenia, cu peste 51% fără racord. 81% din populația rurală nu are canalizare.
Peste 60 % din populaţia rezidentă a României, reprezentând peste 11,5 milioane de locuitori, avea în 2024 locuinţele conectate la sistemele de canalizare, cu 127.019 persoane mai mult decât în anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Citit invers, textul INS dezvăluie însă altceva: 40% din populația României, adică peste 7,5 milioane de români, nu sunt racordați la canalizare. Iar în mediul rural procentul acestora este uluitor: 81% dintre românii care trăiesc la sat nu au canalizare.
”În anul 2024, un număr de 11.578.048 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 60,7% din populaţia rezidentă a României, cu 127.019 persoane mai mult decât în anul 2023. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.359.625 persoane, reprezentând 59,6% din populaţia rezidentă a ţării, cu 183.182 persoane mai mult decât în anul 2023. Creşterile au fost determinate de racordarea populaţiei la reţelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcţiune a unor noi staţii de epurare a apelor uzate”, arată datele INS.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (96%), urmată de regiunea Centru (72,8%) şi Vest (71,8%).
Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (41,1%), Sud-Muntenia (42,7%) şi Sud-Vest Oltenia (51,6%).
În anul 2024, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.831.832 persoane, reprezentând 99,3% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.746.216 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 19% din populaţia rezidentă rurală a României, conform stirileprotv.ro.