Inundațiile de săptămâna trecută au distrus sute de locuinte, si din pacate doar o mică parte erau protejate împotriva dezastrelor naturale. Este vorba despre asigurarea PAD, care este obligatorie, conform legii. Cât de repede primesc despăgubiri victimele și cum funcționează o astfel de poliță a explicat Nicoleta Radu, director general PAID România, pentru stirileprotv.ro.
Deși numărul locuințelor afectate de inundații a fost mare, doar o mica parte dintre cei afectați vor primi despăgubiri pentru a reface casele.
Nicoleta Radu: “De exemplu, în zona Praid, conform datelor PAID România, doar 8,5% din locuințe erau protejate. Județele care fost foarte afectate au un grad de cuprindere mult sub gradul mediu pe țară, Harghita 16,6% iar localitățile care au fost afectate, cum este Praid, pentru că este un caz celebru acolo și probabil că situația va fi dramatică, este încă și mai puțin asigurată. Numărul de dosare de case care vor fi despăgubite va fi foarte mic. Avem informații că sute de case au fost afectate, poate depășesc 1000. O să vedem la final, iar noi până în momentul de față avem numai 68 de dosare de despăgubire. Oricât de bine am fi pregătiți, în măsura în care oamenii nu înțeleg că trebuie să aibă o asigurare, desigur, noi nu putem să facem mare lucru”.
Protecția obligatorie pentru locuințe costă mai puțin de 11 lei pe lună. În funcție de tipul de locuință, poate costa 50 sau 130 de lei pe an.
Nicoleta Radu: “Această poliță de asigurare obligatorie a fost creată pentru a fi accesibilă tuturor categoriilor de populație, chiar și celor mai vulnerabile. De aceea există două tipuri de asigurare pentru două tipuri de clădiri de cu destinație de locuință”.
Trei locuințe din patru nu au niciun fel de protecție împotriva dezastrelor naturale, a explicat Nicoleta Radu, director general PAID România.
“Nivelul la care s-a ajuns cu evenimentele naturale în momentul de față, ca urmare a schimbărilor climatice, este destul de important și volumul de bani care ar trebui să fie dislocat de la bugetul național sau cele locale va fi din ce în ce mai mare. (…) De ce să nu folosim acești bani privați pe care noi îi avem oricând la dispoziție și preferăm să folosim toți bani, toți, bani publici, mărim și mai mare deficitul care există în momentul de față. Eu consider în continuare că trebuie cumva de sus în jos să se ia anumite măsuri, iar primarii cumva să înțeleagă responsabilitatea pe care o au.”

Pentru a asigura corectitudinea, echitatea și siguranța desfășurării probelor la examenul de Bacalaureat , Ministerul Educației a stabilit un set clar de reguli și restricții ce trebuie respectate cu strictețe în timpul examenului. Elevii trebuie să cunoască aceste măsuri în detaliu, întrucât nerespectarea lor poate duce la eliminarea din examen sau anularea lucrării.
Nerespectarea acestor reguli poate duce la eliminarea din sala de examen. Iată care sunt regulile pe care trebuie să le respecte elevii și cu ce obiecte nu au voie să intre în sălile de examen.

Ce reguli trebuie sa respecte elevii la Bacalaureat 2025

Pentru a susține examenul de Bacalaureat 2025 în condiții corecte și sigure, candidații trebuie să respecte un set strict de reguli.
Este interzisă introducerea în sala de examen a obiectelor precum ghiozdane, rucsacuri, genți, telefoane mobile, dispozitive electronice (audio-video), materiale ajutătoare precum manuale, fițuici, notițe, ciorne, dicționare sau calculatoare.
De asemenea, sunt interzise orice formă de comunicare între candidați, copierea, schimbul de materiale sau colaborarea sub orice formă. Perturbarea examenului ori ignorarea instrucțiunilor supraveghetorilor nu este permisă sub nicio formă.
Singurele obiecte admise sunt actul de identitate, instrumentele de scris (pix albastru, creion, radieră, riglă transparentă) și o sticlă de apă transparentă, fără etichetă, conform indicațiilor oficiale publicate pe Edu.ro.
Orice abatere de la aceste reguli este considerată tentativă de fraudă. Candidații care introduc sau dețin obiecte interzise – indiferent dacă le-au folosit sau nu – vor fi eliminați din examen, fără dreptul de a mai susține probele următoare. Mai mult, toate rezultatele obținute până la acel moment, inclusiv la evaluările competențelor lingvistice și digitale, vor fi anulate.
Conform regulamentului, elevii eliminați din examen nu vor avea dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului, cu excepția sesiunii speciale.

Calendar Bacalaureat 2025

Conform calendarului oficial publicat de Ministerul Educației, sesiunea de vară a examenului național de Bacalaureat 2025 începe în luna iunie, cu probele scrise. Prima probă este programată pentru marți, 10 iunie, când elevii vor susține examenul la Limba și literatura română.
Conform calendarului examenului de Bacalaureat 2025, următoarea probă are loc miercuri, 11 iunie, și este proba obligatorie a profilului – Matematică pentru candidații de la profilul real și Istorie pentru cei de la profilul umanist.
În continuare, vineri, 13 iunie, elevii vor participa la proba la alegere a profilului și specializării, în funcție de opțiunea exprimată anterior. Candidații pot alege să susțină examenul la una dintre disciplinele corespunzătoare profilului urmat, precum: Geografie, Anatomie, Biologie, Chimie (anorganică sau organică), Fizică, Informatică, Logică, Economie, Filosofie, Psihologie sau Sociologie. Cei care au optat pentru Psihologie, de exemplu, vor fi evaluați tot în această zi, conform alegerii făcute în cadrul profilului urmat, scrie stirileprotv.ro.

Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra unei noi campanii de dezinformare care se amplifică pe rețelele de socializare. Mai multe postări precizează în mod fals că președintele Nicușor Dan ar da legea marțială, iar România ar închide granițele. În acest context, MAI îndeamnă cetățenii să nu distribuie astfel de mesaje și să se informeze din surse oficiale.
„Semnalăm o nouă tentativă de manipulare și dezinformare derulată pe platformele de social media! Sunt transmise informații false privind așa zisa închidere a punctelor de trecere a frontierei naționale. Reiterăm apelul către cetățeni să nu distribuie astfel de mesaje și să se informeze din surse oficiale. De asemenea, mulțumim cetățenilor pentru modul în care au înțeles să sprijine acțiunile MAI de combatere a dezinformării!”, arată postare de joi, pe pagina de Facebook a MAI.
În ultimele luni, MAI și MApN au atenționat asupra mai multor informații false transmise pe rețelele de socializare, cum ar fi că românii din diaspora ar fi chemați la centre de recrutare sau cel privind „restricționarea circulației cetățenilor și a retragerii militarilor americani din România”.

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă creșteri masive de taxe și impozite pentru ca România să poată să treacă prin criza cauzată de deficitul bugetar uriaș. Mai exact, potrivit FMI, România trebuie să adopte măsuri precum majorarea TVA, a accizelor, a impozitului pe dividende și să impună două cote de impozit pe venit, de 15% și 25%. Pe de altă parte, FMI recomandă reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate, să schimbe impozitarea pe proprietate și să reducă și mai mult pragul pentru microîntreprinderi, potrivit b1tv.ro.
FMI propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90).
Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
FMI mai recomandă ca impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8% în prezent la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi.
Fondul propune fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
Fondul mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). În cele din urmă, FMI propune modificări la impozitele pe consum.
Astfel, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 2.774 de UAT-uri, cu o suprafață de peste 5,6 milioane de hectare. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile și din bugetele primăriilor. Cărțile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetățeni.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități, în 327 UAT-uri și în 32.478 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de aproape șapte milioane de hectare. Dintre acestea, 199 de comune au beneficiat de finanțare europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Astfel, la această dată, numărul cărților funciare deschise cu fonduri europene este de 2,3 milioane. În total, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetățeni, peste 8,6 milioane de noi cărți funciare.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 8,37 milioane de hectare (88%).

În prezent, se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 2.774 de comune. În 478, activitățile de derulează la nivelul întregului UAT, 444 dintre acestea beneficiind de fonduri europene.

PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor. ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală a Proiectului este 312.891.155 de euro.

Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional și a fost etapizat. Faza II a Proiectului este finanțată, în prezent, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.

Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024, iar numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior, conform datelor Centrului Național al Cinematografiei, analizate de firma de consultanță imobiliară Cushman & Wakefiled Echinox.
În 2024, cinematografele din România au avut 11,2 milioane spectatori, comparativ cu 13,1 milioane în 2023, an în care piața cinematografelor a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, se menționează într-un comunicat al companiei de consultanță, remis, joi, AGERPRES.
Din punct de vedere al încasărilor totale, operatorii de cinematografe au raportat o scădere de 5%, la 292,9 milioane de lei (circa 59 milioane de euro), față de suma record din 2023 de 308,8 milioane de lei (circa 63 milioane de euro). Prețul mediu al unui bilet a crescut la 26,1 lei în 2024, de la 23,7 de lei în 2023.
România avea la finalul anului trecut 108 cinematografe la nivel național, față de 103 în 2023. Cifrele includ atât cinematografele cu un singur ecran, cât și cele cu mai multe ecrane, cele din urmă reprezentând peste 96% din încasări și 93% din numărul de spectatori.
Frecvența vizitelor pe cap de locuitor a scăzut, de asemenea, în 2024, la 0,59 de la 0,68 în 2023. Cele mai mari piețe cinematografice din România sunt București (3.496.225 spectatori în 2024, în scădere cu 13% față de 2023), Constanța (633.300 spectatori, -14%) Cluj-Napoca (626.188, -18%), Timișoara (611.548, -19%) și Brașov (541.478, -13%), care concentrează peste jumătate din cererea națională.
Potrivit sursei citate, aceste piețe au înregistrat scăderi de două cifre ale numărului de spectatori, ceea ce indică o posibilă schimbare în comportamentul de consum cultural urban. Totuși, există și excepții, precum județele Iași și Prahova care au raportat o creștere a numărului de vizitatori, semnalând o potențială redistribuire regională a interesului pentru cinematografie.
‘Evoluția pieței cinematografelor în 2024 în contextul în care activitățile de spectacole, culturale și recreative au fost printre domeniile care au contribuit la creșterea PIB din anul precedent, reflectă o transformare în preferințele de consum ale publicului urban. Într-un peisaj dominat de conținut digital și experiențe personalizate, cinematograful tradițional trebuie să-și regândească rolul în ecosistemul de divertisment. Această tendință are implicații directe asupra dezvoltării centrelor comerciale, unde cinematografele au fost mult timp ancore esențiale pentru atragerea traficului. În contextul actual, dezvoltatorii sunt provocați să creeze spații multifuncționale, care să combine retailul cu experiențe culturale, sociale și tehnologice, adaptate noilor așteptări ale consumatorilor’, a declarat Dana Radoveneanu, head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, citată în comunicat.
În ceea ce privește orașele cu cea mai mare frecvență a vizitelor raportată la numărul locuitorilor din județ în 2024, pe primele locuri se situează Brașov (2,05 vizite per locuitor în 2023), București (1,54), Brăila (1,18), Iași (1,06). În restul județelor acest indicator se situează sub 1. Cel mai ridicat grad de utilizare a infrastructurii cinematografice existente se înregistrează în Iași (1,25 spectatori/loc/zi), Vrancea (0,88 spectatori/loc/zi), Ialomița (0,84 spectatori/zi), Covasna (0,83 spectatori/zi), urmate de Brașov (0,58 spectatori/loc/zi) și Alba (0,56 spectatori/loc/zi). În București rata de utilizare a cinematografelor a fost de 0,46 spectatori/loc/zi.

Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii România transmis joi, organizaţia solicită Guvernului, Parlamentului şi instituţiilor partenere să prioritizeze adoptarea acestei politici publice în cel mai scurt timp şi să sprijine crearea celor nouă centre de tip Barnahus asumate în Strategia Naţională pentru Drepturile Copilului până la sfârşitul lui 2027.
Centrul Barnahus urmăreşte să ofere un răspuns coordonat şi eficient pentru copiii victime ale abuzului sexual şi ale violenţei domestice extreme, prevenind retraumatizarea acestora în timpul anchetelor şi procedurilor judiciare.
Modelul Barnahus, inspirat din Islanda, integrează în acelaşi spaţiu servicii de evaluare psihologică şi medicală, audiere şi protecţie, asigurând o abordare multidisciplinară şi interinstituţională. Centrul Barnahus din Bucureşti, primul de acest tip din România, a devenit operaţional în iulie 2022.
De la deschidere până în prezent, 117 copii victime au beneficiat de servicii multidisciplinare în centru.
Dintre cele 20.216 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copilului înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie anul trecut, 1.865 au reprezentat cazuri de abuz sexual, în alte 66 fiind vorba despre exploatarea sexuală a minorului.
2.413 copii au fost victime ale abuzului fizic, iar în 2.817 cazuri a fost vorba despre abuz emoţional.
În 2.559 de dosare a fost cerută urmărirea penală a abuzatorului, potrivit aceleiaşi surse. Cele mai multe victime ale abuzului sexual au fost fete – 1.653 de cazuri.

Părinți, profesori și elevi au la îndemână, de acum înainte, aşa-numitul buton roșu, un sistem prin care pot fi raportate cazurile de violență, abuz sau consum de droguri în școli. Sesizările pot fi făcute anonim, de către orice persoană implicată sau martoră. Vă reamintim, la numărul unic de urgență 119 puteti semnala cazurile de abuz, exploatare și neglijare a copiilor.
Tot mai mulți părinți și elevi se confruntă cu efectele bullying-ului, iar introducerea „butonului roșu” este privită cu speranță, fiindcă oferă o modalitate discretă și anonimă de a semnala astfel de situații.
Profesorii, în schimb, au serioase semne de îndoială legate de modul în care vor putea gestiona eventualele valuri de sesizări anonime.
Carmen Sînc, director Liceul Teoretic „Alexandru Domșa”, Alba Iulia: Da, aflăm agresorul, dar există și posibilitatea ca acele acuzații să nu fie sincere. Putem să întâlnim astfel de situații și de aceea trebuie să fim foarte atenți.
Nerespectarea anonimității sesizărilor va fi sancționată.
ONG-urile se luptă să deruleze campanii de educație anti-bullying pentru mii de elevi din cât mai multe școli.
Cele mai recente date arată în jur de 10.000 de cazuri de violenţă în şcoală care au fost raportate.
Vă reamintim că la numărul unic 119 puteți semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copiilor, scrie tvrinfo.ro.