Călin Georgescu a fost citat vineri la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă prelungirea controlului judiciar, în cadrul dosarului în care este cercetat pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, conform Agerpres.ro. Potrivit surselor, întâlnirea lui Georgescu cu procurorii a fost stabilită pentru ora 10:00.
Pe 27 mai, Georgescu a fost chemat la Parchet, unde procurorii l-au anunţat că s-a extins urmărirea penală pe numele lui, după ce fostul candidat la alegerile prezidenţiale a reprodus la un post de televiziune un citat din fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Valoarea pieței de bunuri de larg consum (FMCG) din România s-a majorat cu circa 9%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2024, pe fondul unei inflații de 6% în acest sector, relevă datele cuprinse într-o cercetare de specialitate, publicată joi.
Conform YouGov Shopper România, volumele de vânzări din acest sector au crescut cu 2%, raportat la intervalul de referință, și au semnalat o schimbare pozitivă după contracția din anul anterior. Mai mult, o tendința notabilă în acest trimestru a fost perpetuarea ‘up-trading’, pe măsură ce cumpărătorii au înlocuit produsele cumpărate în ultimul trimestru din 2024, cu altele situate la un nivel superior de preț.
Peste jumătate (54%) dintre categoriile FMCG au consemnat creșteri, în intervalul ianuarie – martie 2025, față de trimestrul similar din anul precedent, în timp ce doar o treime dintre categorii s-au contractat.
Categoriile de produse care au avut inflație peste media domeniului (de 6%) au fost: laptele, iaurtul, băuturile răcoritoare carbonatate, apa și berea. Dintre acestea, doar laptele a avut un declin al volumelor achiziționate de gospodării, restul categoriilor fiind pe un trend crescător.
În ceea ce privește valoarea coșului mediu de cumpărături, raportul de specialitate arată că aceasta a crescut cu 10,6%, în primele trei luni din acest an, în linie cu evoluția din trimestrul IV din 2024 și peste ritmul trimestrelor anterioare ale anului trecut.
Potrivit datelor YouGov Shopper, în intervalul analizat s-a remarcat o încetinire a dezvoltării segmentului de promoții. Astfel, produsele de îngrijire personală și a locuinței continuă să se claseze pe primul loc între categoriile cu cele mai mari creșteri ale achizițiilor promoționale, în timp ce produsele alimentare de bază, băuturile calde și lactatele au diminuat presiunea promoțională față de ultimul trimestru din 2024.
‘O altă tendința ‘moștenită’ din 2024 este declinul cotei de piață a mărcilor proprii ale retailerilor. Acestea au captat aproape 26% din cheltuielile gospodăriilor pentru FMCG în primul trimestru – o scădere de aproape un punct procentual de la an la an. Cele mai notabile rate de declin au fost observate în categoriile alimentare de bază – acolo unde mărcile proprii au fost în mod tradițional puternice, cum ar fi conservele, făinurile etc’, se menționează în raport.
Pe segmentul comerțului tradițional se evidențiază o stagnare la puțin sub 24% cota de piață, principala provocare aici fiind declinul frecvenței vizitelor gospodăriilor. ‘Zonele rurale au reprezentat excepția notabilă, remarcându-se că singură regiune în care formatele tradiționale au reușit să câștige cota de piață’, precizează realizatorii cercetării, conform agerpres.ro.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o creștere de 16,04% în primele trei luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar față de trimestrul anterior a fost mai mare cu 4,54%, informează, miercuri, Institutul Național de Statistică (INS).
INS menționează că în primul trimestru din 2025, față de trimestrul anterior, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităților economice.
Cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (11,05%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (8,88%), activități de spectacole, culturale și recreative (8,83%), construcții (8,82%), respectiv în activități profesionale, științifice și tehnice (8,17%).
Scăderi ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au observat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,65%), tranzacții imobiliare (-1,13%), respectiv în industria extractivă (-0,68%).
Potrivit statisticii, față de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 4,53%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 4,80%.
Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice.
Conform datelor INS, cele mai semnificative creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (21,95%), construcții (20,41%), respectiv în alte activități de servicii (20,35%).
Comparativ cu trimestrul I 2024, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cel mai puțin în tranzacții imobiliare (8,91%), învățământ (9,95%), respectiv în transport și depozitare (11,72%).
Față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut în trimestrul I 2025 cu 16,04%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 16,02%, scrie agerpres.ro.

Piața auto din România traversează una dintre cele mai severe scăderi din ultimii ani. Potrivit datelor oficiale publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGCPI), înmatriculările de autoturisme noi s-au prăbușit în luna mai cu 32,7% față de aceeași lună din 2024. Doar 10.521 de mașini noi au fost înmatriculate luna trecută, în condițiile în care, în mai 2024, erau aproape 16.000, scrie tvrinfo.ro.
Motivul principal? Întârzierea programului Rabla 2025, care trebuia să fie lansat în martie, dar a fost amânat de Administrația Fondului pentru Mediu. Această amânare a blocat deciziile de achiziție ale miilor de clienți care sperau la subvenții pentru a-și cumpăra o mașină nouă.
Contextul economic tensionat și incertitudinea fiscală au accentuat reticența românilor de a face investiții majore, inclusiv în bunuri de folosință îndelungată, precum autoturismele.
În paralel, piața second-hand a explodat. Numărul mașinilor rulate înmatriculate în luna mai a crescut cu 34,28%, ajungând la 33.043 de unități – de trei ori mai mult decât cele noi. Cumulat, în perioada ianuarie–mai 2025, au fost înmatriculate 53.745 de autoturisme noi, în scădere cu 12,1% față de primele cinci luni din 2024. În schimb, mașinile la mâna a doua au crescut cu peste 30%, totalizând 163.983 de unități.
În topul preferințelor rămâne Dacia (14.875 de unități), urmată de Toyota (4.880) și Skoda (4.390).
Mesajul pieței este clar: fără predictibilitate și programe guvernamentale eficiente, industria auto riscă să intre într-o spirală negativă.
În lipsa Rabla, clienții migrează masiv spre piața second-hand, unde România continuă să fie un „cimitir auto” al Europei.

Compania CFR Călători a anunțat că lansează Trenurile soarelui, care leagă mai multe zone din țară de litoral, în 13-14 iunie. Turiștii vor avea în total la dispoziție 54 de trenuri directe ce vor asigura zilnic legături directe din principalele orașe din țară cu staţiunile de la Marea Neagră, potrivit stiripesurse.ro.
Astfel, regiunile ţării vor fi conectate timp de trei luni cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători cu cele 32 de trenuri suplimentare directe (16 dus /16 întors) dinspre Oradea, Arad, Deva, Craiova, Timișoara Nord, Reșița Nord, Satu Mare, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Suceava, Iași, Galați, București Nord.
De asemenea, călătorii au la dispoziție și o serie de legături din capitală, pe fondul existenței mersului de tren cadențat (la 1-2 ore) pe ruta București Nord – Constanța și retur. Durata călătoriei pe această rută este redusă, în medie de 2 ore și 30 de minute cu trenurile InterRegio și de 2 ore și 7 minute cu trenurile InterCtiy.
Primele trenuri care vor ajunge în dimineața zilei de 14 iunie 2025 cu turiști pe litoral sunt garniturile dinspre zona Moldovei, dar și tradiționalul tren destinat tinerilor care va circula zilnic pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – București Nord – Constanța & stațiuni – Mangalia şi retur. Trenul Tineretului -IR 1912 va pleca din Sibiu la ora 18:38, va circula pe parcursul nopții cu tranzit prin București Nord (plecare ora 03:15) și va ajunge la Constanța la ora 06:11 / Mangalia la ora 07:59.
Compania anunță că trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasă climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptop-ului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uși de acces și intermediare semiautomate, iar în garniturile de lung parcurs se află și vagoane cu locuri pentru dormit.
De asemenea, CFR Călători transmite că materialul rulant modernizat, precum și singura ramă electrică Alstom Coradia Stream pe care CFR Călători o are în exploatare, vor deservi litoralul în acest sezon estival.
Vagoanele și locomotivele modernizate din fonduri PNRR se vor regăsi în compunerea trenurilor InterCity pe ruta Brașov – București Nord – Constanța precum și în compunerea altor trenuri, în timp ce noua ramă electrică Alstom Coradia Strem este utilizată spre/dinspre litoral începând cu data de 1 iunie 2025, prin operarea zilnică a unui număr de patru trenuri InterRegio, pe ruta București Nord – Constanța.
Prețul pentru o călătorie cu loc rezervat București – Constanța, fără reduceri, la casa a II-a, este 43,50 lei la tren Regio, 82,50 lei la tren IR și 94,00 lei la tren IC.

Veste bună pentru români. Prima lună de vară vine cu vreme bună, soare din plin și un weekend prelungit, prilej de sărbătoare. Angajații din România se vor bucura de un weekend prelungit, grație sărbătorii religioase a Rusaliilor, cunoscută și sub numele de Cincizecime.
Conform calendarului oficial al sărbătorilor legale, Rusaliile sunt celebrate timp de două zile. Mai exact, românii vor sărbători, atât duminică, 8 iunie, cât și luni, 9 iunie. Dacă prima zi pică într-o zi de weekend, cea de-a doua, luni, este recunoscută ca zi liberă legală, ceea ce le oferă românilor un weekend prelungit, în perioada 7–9 iunie.
Pe lângă angajați, elevii și cadrele didactice din învățământul preuniversitar vor beneficia de o zi liberă în plus. P 5 iunie se sărbătorește Ziua Învățătorului, declarată zi nelucrătoare pentru personalul didactic. Aceasta nu va trebui recuperată ulterior și se aplică la nivel național.
În total, în 2025, salariații din România beneficiază de 17 zile libere legale, dintre care 13 cad în timpul săptămânii și 4 în weekend, scrie stiripesurse.ro.

Vremea va deveni călduroasă de la o zi la alta, în întreaga țară, pe parcursul următoarelor două săptămâni (2 – 15 iunie), cu valori termice maxime ce vor ajunge la 36 de grade, dar vor fi perioade și cu averse cu caracter torențial, mai ales după data de 9 iunie, arată prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
În Banat, în prima săptămână din interval, vremea se va încălzi de la o zi la alta, devenind călduroasă, chiar local caniculară în perioada 5-8 iunie. Se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, cuprinse între 29 și 36 de grade, iar media minimelor va fi cuprinsă în general între 14 și 18 grade. Din 9 și până în 11 iunie valorile termice vor fi în scădere, apoi vor crește din nou, astfel că temperaturile diurne medii vor fi cuprinse între 26 și 32 de grade, iar cele din cursul nopților vor fi în medie între 12 și 16 grade. Probabilitatea de apariție a intervalelor cu averse va fi mai ridicată în a doua săptămână a intervalului.
În Crișana, în perioada 2 – 9 iunie, valorile termice vor fi în creștere de la o zi la alta și vor caracteriza o vreme caldă pentru această perioadă, local călduroasă în orele amiezelor. Se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, cuprinse între 28 și 34 de grade, iar minimele se vor situa între în general între 12 și 19 grade. În intervalul 9-11 iunie valorile termice vor scădea și vor deveni normale pentru a doua decadă a lunii iunie, apoi vor crește ușor, astfel încât în ansamblu maximele termice vor fi în medie cuprinse între 24 și 30 de grade, iar cele minime se vor încadra în medie între 10 și 15 grade. În ziua de 4 iunie, local vor fi averse și descărcări electrice. În cea de-a doua săptămână probabilitatea pentru averse va fi ridicată.
În Transilvania, în prima săptămână a intervalului, valorile termice vor avea oscilații ușoare de la o zi la alta, dar vor avea o tendință de încălzire, astfel că acestea se vor situa peste cele specifice perioadei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în medie între 26 și 32 de grade, iar cele minime în general între 10 și 15 grade. Ulterior, începând din 9 iunie și până pe 11 iunie, valorile termice vor scădea spre valori apropiate de normalul perioadei, apoi vor crește din nou. Maximele termice se vor încadra în general între 22 și 30 de grade, iar cele minime vor fi în medie cuprinse între 8 și 14 grade, cu cele mai coborâte valori în primele doua zile ale intervalului. Pe întreg parcursul intervalului vor fi perioade cu averse, dar cu o probabilitate mai mare de apariție pe arii mai extinse în perioada 9-12 iunie, scrie agerpres.ro.

România este la coada clasamentului țărilor europene cu cel mai înalt nivel de educație. Asta în condițiile în care nivelul de educație al europenilor a atins cote record, femeile depășind bărbații în majoritatea țărilor UE, potrivit Eurostat.
Procentul europenilor cu studii superioare a crescut de la 26% în 2014 la 33,5% în 2024, pentru grupa de vârstă 25-74 de ani.
Irlanda, Luxemburg și Cipru conduc clasamentul cu peste 60% din tineri cu studii superioare.
În contrast, România se află pe ultimul loc, cu mai puțin de 25% din tineri cu studii superioare. Cifrele arată o schimbare de atitudine față de educație între generații.
Peste 80% dintre adulții între 25 și 54 au absolvit cel puțin liceul, comparativ cu 70% dintre cei cu vârste cuprinse între 55-74 de ani.
În plus, tinerii au o probabilitate dublă de a avea studii superioare față de vârstnici.
Studiul atrage atenția că în toată Europa, femeile depășesc bărbații la capitolul educație.
În 2024, aproape jumătate dintre femeile între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, comparativ cu 38% dintre bărbați. Aceste cifre reflectă o tendință clară de creștere a nivelului educațional în Europa, cu femeile în frunte, scrie tvrinfo.ro.