Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a câștigat procesul intentat statului român pentru perioada petrecută în detenție în dosarul Colectiv. Tribunalul București a decis, printr-o hotărâre pronunțată pe 15 mai 2025, că statul, reprezentat prin Ministerul Finanțelor, trebuie să îi plătească lui Piedone suma de 100.000 de euro cu titlu de daune morale, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, scrie stiripesurse.ro.
Pe lângă această sumă, instanța a mai obligat statul să achite 290.285,50 lei reprezentând daune materiale (salarii), precum și dobânda legală aferentă ambelor sume, calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea efectivă. Reclamantul a anunțat că va solicita cheltuielile de judecată într-un demers separat.
Solutia pe scurt: „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 290.285,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective. Ia act de faptul că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefă, azi, 15.05.2025.”

Câștigul salarial mediu net a crescut la 5.691 lei în luna martie 2025, fiind mai mare cu 340 lei (+6,4%) față de luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de statistică (INS).
Câștigul salarial mediu brut a fost 9.495 lei, cu 563 lei (+6,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna februarie a acestui an.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (13.697 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.279 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.410 lei).
Comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 9,8%.
Indicele câștigului salarial real a fost 104,7% în luna martie 2025 față de luna martie a anului trecut și 106,1% față de februarie 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 264,4%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2025.
‘În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației’, arată INS.
În luna martie 2025, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 36%, în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cu 25,5%, și în activități de editare, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), extracția petrolului brut și a gazelor naturale, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, activități profesionale, științifice și tehnice cu procente cuprinse între 12,5% și 22,5%, scrie agerpres.ro.

63,6% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs spun că în acest moment trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional, iar motivul principal pe care îl asociază acestei stări este legat de faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au – 22,2% dintre respondenți au indicat acest motiv. 14,5% dau vina pe diversele probleme personale pe care le au, iar 11% cred că se află în burnout. 10,8% nu se simt apreciați la locul de muncă, 9,9% sunt afectați de faptul că lucrează într-o companie care trece printr-o perioadă dificilă, iar starea de incertitudinea le creează un dezechilibru emoțional, în timp ce 8,9% și-au pierdut recent jobul.

„Cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă românii în această perioadă are legătură cu viața lor profesională. Fie nu câștigă suficient pentru nevoile pe care le au, fie au un job care nu le oferă stabilitate, fie au rămas fără locul de muncă pe care îl aveau sau, dimpotrivă, muncesc prea mult și au ajuns într-un punct în care se simt copleșiți și epuizați. De altfel, 50% dintre respondenți spun că anul 2025 a început prost și că nu au speranțe că lucrurile se vor redresa până la final”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În ceea ce privește temerile cele mai mari pe care le au pentru acest an, aproape 6 din 10 respondenți se tem că veniturile lor nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și că nu se vor descurca din punct de vedere financiar. A doua cea mai mare temere este legată de instabilitatea socio-politică, menționată în 42,2% dintre răspunsuri. 37,3% se tem că nu își pot găsi un job nou, iar 18,5% se tem că își vor pierde echilibrul emoțional. Alte aspecte care generează anxietate în această perioadă în rândul românilor sunt perspectiva pierderii job-ului, imposibilitatea de a ieși din starea deprimantă în care se regăsesc sau faptul că nu își vor rezolva problemele personale.

„Cuvinte precum „incertitudine”, „îngrijorare” sau „singurătate” apar frecvent în răspunsurile participanților la sondaj atunci când sunt întrebați care este starea lor emoțională în prezent. Concret, 45% simt o puternică stare de incertitudine, 46,5% sunt îngrijorați cu privire la viitor, 17,8% și-au pierdut echilibrul emoțional, 17% sunt deprimați, iar 15% se simt singuri. Doar 15,1% sunt optimiști și 2,3% simt că și-au găsit, în sfârșit, echilibrul”, explică Raluca Dumitra.

Chiar și în acest context, doar 26,4% spun că, în ultimul an, au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic specializat, respectiv terapie. Dintre cei care au simțit această nevoie, numai 40% au făcut pasul următor și au mers la consiliere psihologică. 36,8% au plătit din resurse proprii acest serviciu, în timp ce 3,4% au avut terapia ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează. Cei 60% care nu au apelat, deși au simțit nevoia, motivează decizia prin faptul că este un serviciu prea scump pe care nu și-l permit, că nu s-au simțit confortabil să discute despre problemele lor cu cineva străin sau că se temeau că ar putea fi judecați de necunoscuți.

12,4% dintre cei care au luat parte la sondaj au, în lista de beneficii, consilierea psihologică. 51% nu au, dar și-ar dori, în timp ce 36,6% spun că nici nu au, dar nici nu ar folosi acest beneficiu dacă angajatorul l-ar implementa. De asemenea, mai puțin de un sfert dintre respondenți consideră că, în compania pentru care lucrează, managerii sunt cu adevărat interesați de sănătatea emoțională a angajaților.

Legat de factorii de stres pe care îi resimt la job, după salariul prea mic pentru nevoile lor actuale, cei mai mulți se plâng de faptul că muncesc prea mult și sunt epuizați, că angajatorul lor nu acceptă munca remote, că au o relație tensionată sau chiar conflictuală cu managerul și că au temerea că și-ar putea pierde locul de muncă.

Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2025 pe un eșantion de 1.974 de respondenți.

Durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 36 de ore, anul trecut, în scădere de la 37 de ore în 2014, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Sunt incluse atât persoanele care lucrează cu normă întreagă cât şi cele care lucrează part-time, precizează Eurostat.
Potrivit acestor date, există diferenţe semnificative în rândul statelor membre. Astfel, cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), Bulgaria (39 ore), Polonia (38,9 ore) şi România (38,8 ore).
În contrast, Ţările de Jos au avut anul trecut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,1 ore), urmate de Danemarca, Austria şi Germania (fiecare cu 33,9 ore).
În 2024, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit (41,2 ore), minerit şi activităţi extractive (38,8 ore) şi construcţii (38,7 ore), iar cea mai scurtă săptămână de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative,divertisment şi activităţi recreative (32,9 ore), scrie stirileprotv.ro.

Premierul ungar, Viktor Orban, a decis să plafoneze adaosul comercial pentru o serie de alte 30 de produse de igienă și farmaceutice, asta după ce a făcut același lucru și în cazul alimentelor de bază. În acest context, reacția comercianților nu a întârziat să apară.
Mai exact, unul din cele mai mari lanțuri farmaceutice din Ungaria a anunțat că începând de luni va introduce la raft rații, ceea ce înseamnă că cumpărătorii vor putea să cumpere maximum cinci articole din fiecare produs. Este vorba despre produse de îngrijire, cum ar fi antiperspirante, deodorante, hârtia igienică, șervețele umede și chiar scutece.
Se întâmplă acest lucru, spun analiștii din Ungaria, în contextul în care deja guvernul de la Budapesta a rescris de mai multe ori bugetul pentru 2025 și a depus chiar și bugetul pentru 2026, informează stiripesurse.ro.
Analiștii din țara vecină susțin că aceste măsuri, pe care Viktor Orban le numește ca fiind măsuri anti-război, în realitate, nu au niciun sens, atâta vreme cât există deja un buget. Tot analiștii sunt cei care spun că Orban a apelat la aceste măsuri pentru a nu arăta că piedestalul pe care se află este unul instabil.

Producția industrială a scăzut, în primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2024, atât ca serie brută cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 3,1%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), scrie agerpres.ro.
Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, reducerea producției industriale (serie brută) a fost cauzată de scăderile din industria prelucrătoare (-4,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).
Pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, evoluția producției industriale a fost generată de scăderile din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,9%).
În luna martie 2025, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,3%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%.
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 4,8%, din cauza declinului înregistrat de industria prelucrătoare (-5,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mică față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-9,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,9%). Industria extractivă a crescut cu 0,8%.

Temperaturile medii vor fi mai mici decât cele normale până la sfârșitul lunii mai, se arată în prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, publicată marți de ANM, conform stiripesurse.ro.

Săptămâna 12.05.2025 – 19.05.2025

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice și centrale. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile vestice.

Săptămâna 19.05.2025 – 26.05.2025

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru acest interval la nivelul întregii țări, dar mai ales în nordul și centrul teritoriului. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile nordice și nord-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Săptămâna 26.05.2025 – 02.06.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai ridicate în extremitatea de vest și de sud-vest a țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile sudice, estice și sud-estice, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă.

Săptămâna 02.06.2025 – 09.06.2025

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice și sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi ușor deficitare în nord-vestul teritoriului, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Rata anuală a inflației a stagnat, în luna aprilie, la 4,9% iar cele mai semnificative scumpiri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care a raportat o creștere a prețurilor de 6,83%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.
Comparativ cu aprilie 2024, prețurile mărfurilor alimentare au urcat cu 5,57% iar pentru mărfurile nealimentare creșterea prețurilor a fost de 3,53%.
‘Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025 a fost 100,07%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,2%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost 5,0%’,se arată în comunicatul de la INS.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, a fost 100,21% în aprilie 2025 față de luna precedentă iar rata anuală a inflației, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost 4,9%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,3%, precizează agerpres.ro.
În luna martie, rata anuală a inflației a coborât la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sporul natural al populaţiei României a continuat să fie negativ, în luna martie 2025, cu un minus de 11.150 de persoane, număr în creştere faţă de martie 2024, când sporul negativ era de 8.982 de persoane, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în intervalul de referinţă, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii a scăzut 0,5%, în timp ce numărul certificatelor de deces a crescut cu 10,9%, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 16 mai mare.
În luna martie 2025, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.560 de persoane (5.390 de persoane de sex masculin şi 5.170 de persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 11.010 de persoane (5.669 bărbaţi şi 5.341 femei).
Numărul certificatelor de deces înregistrate a fost de 21.570, în creştere cu 4,5% faţă de luna precedentă (+4,2% persoane de sex masculin şi +4,8% persoane de sex feminin).
Potrivit sursei citate, faţă de aceeaşi lună din anul 2024, numărul deceselor înregistrate a crescut cu 9,5% în mediul urban (+7,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi +11,4% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu 12,3% în mediul rural (+9,7% în privinţa persoanelor de sex masculin şi +15,3% în cazul persoanelor de sex feminin).
Datele INS relevă, totodată, că, la nivel comparativ martie vs februarie 2025, s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 10.420 de copii, în creştere cu 334 (+3,3%). În acelaşi timp, numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an a fost de 83, în intervalul analizat, în creştere cu 20.
În luna martie a acestui an, 42% din totalul numărului de decese s-a consemnat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 27,4% la cele de 70-79 ani, şi 17% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (98), 5-19 ani (49) şi 20-29 ani (78).
La capitolul nupţialitate şi divorţialitate, în luna martie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.441 de căsătorii, în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.652, scrie tvrinfo.ro.