Joi, 13 noiembrie 2025, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. La tragerile loto de duminică, 9 noiembrie, Loteria Română a acordat peste 36.200 de câștiguri în valoare totală de peste 52,27 milioane de lei.
În urma câștigării premiului de categoria I la tragerea Loto 6/49 din data de 9 noiembrie 2025, Loteria Română suplimentează fondul de câștiguri al categoriei I cu 200.000 de lei pentru tragerea din data de 13 noiembrie 2025.
La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 4 milioane de lei (peste 787.100 euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 38,13 milioane de lei (peste 7,8 milioane de euro).
La Noroc Plus, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 110.200 de lei (peste 21.600 euro).
La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 224.500 de lei (peste 44.100 euro), iar la categoria a II-a reportul este în valoare de peste 41.400 de lei.
La Super Noroc se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 52.000 de lei.

Numărul românilor care vor să plece la muncă în străinătate a scăzut constant în ultimii ani, 2025 marcând, până la acest moment, cel mai scăzut nivel al intervalului 2021 – 2025 în ceea ce privește interesul față de job-urile din afara țării. În acest sens, din cele 9,8 milioane de aplicări înregistrate până acum, doar 106.000 au fost atrase de pozițiile din alte țări, număr care reprezintă doar 1,1% din totalul aplicărilor. În condițiile în care angajatorii din afara țării au postat, de la începutul anului și până acum, 29.000 de job-uri, pe acest segment există cel mai mic număr de aplicări medii / job, respectiv 3,7. Spre comparație, pentru job-urile din România, media este de 35 de aplicări / job.
„Asta se întâmplă într-un context în care există un interes uriaș din partea candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă pentru că, la nivel general, vedem o creștere a numărului de aplicări. Însă această creștere se referă doar la job-urile din România, atât cele care cer prezență fizică la birou, cât și cele remote, care pot fi făcute de acasă., nu și la cele pentru străinătate. Este interesant faptul că, în vreme ce pentru job-urile din România, principalul motiv pentru care vor să plece este legat de bani și de posibilitatea de a câștiga mai mult, când vine vorba despre a se reloca și de a face o schimbare de viață atât de importantă precum munca în altă țară, acest argument nu mai este la fel de puternic, chiar dacă, în cele mai multe cazuri, saltul salarial ar fi de 3 – 4 ori mai mare decât aici sau poate chiar mai mult de atât”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Cel mai mare număr de aplicări pentru străinătate din ultimii 5 ani a fost în 2022 – 154.000, valoare care reprezenta 1,7% din totalul aplicărilor, dar care marca, totodată și o creștere de 10% comparativ cu 2021. Din 2023, în început o scădere care a continuat și în 2024 (146.000 de aplicări în 2023 și 130.000 de aplicări în 2024, ambele praguri aferente pentru perioada ianuarie – noiembrie ale fiecărui an analizat), pentru ca în 2025 scăderea să ajungă până la 106.000 de aplicări.
Chiar și în acest context, țările care continuă să atragă români sunt Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria. Până nu demult, una dintre primele trei destinații vizate de români, Marea Britanie a ajuns, după ieșirea din Uniunea Europeană, penultima cea mai căutată țară de către cei care vor să lucreze în afară. Față de anii trecuți, și Italia scade considerabil în clasament, în timp ce Spania se menține pe locul al nouălea.
„Cea mai mare cerere este din partea muncitorilor calificați. Abia apoi urmează absolvenții de studii superioare și muncitorii necalificați, în timp ce studenților le este asociat cel mai mic număr de aplicări pentru străinătate. Ca vârste, vorbim în primul rând despre candidații din segmentul 25 – 35 de ani, urmați de cei din grupa 18 – 24 de ani și 36 – 45 de ani. Cel mai puțin aplică zona 45+”, detaliază Bogdan Badea. Cei mai mulți dintre aceștia caută job-uri în retail, transport – logistică, turism, industria alimentară, call – center / BPO și servicii. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu al unui șofer care lucrează în afara țării este de 3.000 de euro net pe lună, un bucătar poate câștiga 4.000 de euro pe lună, un muncitor în construcții între 2.200 și 3.500 de lei, iar un curier aproximativ 2.000 de euro pe lună.
În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi, dintre care 1.500 sunt pentru străinătate. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Producţia industrială s-a diminuat atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1%, ca urmare a rezultatelor negative înregistrate de industria prelucrătoare (-1,3%) şi industria extractivă (-1%), potrivit forbes.ro.
Pe de altă parte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,5%.
Ca serie ajustată, producţia industrială a fost cu 0,6% mai redusă, în intervalul de referinţă, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1%) şi industria prelucrătoare (-0,8%). În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a majorat cu 1%.
Potrivit sursei INS, faţă de septembrie 2024, în luna corespunzătoare din acest an, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,6%, susţinută de industria prelucrătoare (+3,1%). La polul opus, s-a situat industria extractivă – cu o diminuare a producţiei de 0,8%, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu un recul de 0,1%.
Totodată, producţia industrială, ca serie ajustată, a fost mai mare, în septembrie 2025 faţă de aceeaşi lună din anul anterior, cu 0,2%, pe fondul rezultatelor din industria prelucrătoare (+0,5%), în timp ce industria extractivă a scăzut cu 1,1%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a rămas la acelaşi nivel, de la un an la altul.

Rata anuală a inflației a fost, în luna octombrie 2025, 9,8%, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,96%, serviciile cu 10,52% iar mărfurile alimentare cu 7,57%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%.
‘Indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 100,50%. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,0%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2024 – octombrie 2025) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) a fost 6,6%’, se arată în comunicatul de la Statistică.
Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna octombrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 100,55%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2024 – octombrie 2025) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 6,2%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, arătând că există probabilitatea să depășească 9%, de la 4,6% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară, scrie agerpres.ro.

Câștigul salarial mediu net a fost 5.443 lei, în luna septembrie 2025, în creștere cu 56 lei (+1%) față de luna august 2025, iar câștigul salarial mediu brut a fost 9.078 lei, cu 76 lei (+0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna anterioară, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de statistică (INS).
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.433 lei) și în activități de servicii în tehnologia informației (12.136 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.383 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.446 lei).
Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 4,1%.
Potrivit INS, indicele câștigului salarial real a fost 94,7% în luna septembrie 2025 față de luna septembrie 2024 și 100,6% față de luna august 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 238,0%, cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna august 2025.
În luna septembrie 2025, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2025, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru ‘Ziua petrolistului’), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, cu 16,4%, în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 14%, scrie agerpres.ro.

Premiul de categoria I la tragerea Loto 6/49, în valoare de 49,15 milioane de lei (9,66 milioane de euro), a fost câștigat duminică, cu un bilet de 12 lei, a anunțat Loteria Română.
Acesta este al doilea premiu ca valoare din istoria acestui joc și al treilea câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49.
‘Biletul norocos a fost jucat online pe platforma Loteriei Romane, bilete.loto.ro, și a fost completat cu o singură varianta la Loto 6/49 și o variantă Noroc, prețul biletului fiind de 12 lei. Ultima dată, premiul de categoria I la Loto 6/49 a fost câștigat în data de 11.05.2025 și a fost în valoare de 10.046.415,60 lei’, a arătat Loteria Română, conform agerpres.ro.

În primele 10 luni ale anului 2025, autoritățile române au reținut peste 186 de milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare estimată pe piața neagră de 172.878.529 lei, de peste trei ori mai mult decât totalul capturilor din 2024, potrivit datelor agregate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete ilegale din România. BAT continuă să sprijine eforturile autorităților în combaterea contrabandei printr-o nouă donație de echipamente destinate supravegherii frontierei, care se adaugă seriei de donații pentru Poliția Română de Frontieră în perioada recentă.

Cele mai mari capturi din acest an au fost realizate în regiunile Nord-Est (44,1 milioane de țigarete), Sud-Est (41,2 milioane) și Vest (27,4 milioane), zone tradițional vulnerabile la traficul ilicit, având în vedere proximitatea granițelor cu state non-UE, unde prețurile produselor din tutun pot fi de până la 3 ori mai mici. Potrivit datelor Stop Contrabanda, județele Suceava, Constanța și Timiș domină topul celor mai mari volume de capturi de țigarete destinate traficului ilicit în acest an. Combaterea contrabandei necesită eforturi susținute și o adaptare permanentă la un context în care rețelele de crimă organizată își diversifică permanent modul de operare și tacticile utilizate. Poliția Română de Frontieră dezvoltă proiecte menite să răspundă și să combată cât mai eficient traficul ilicit, iar BAT rămâne un partener de încredere în acest demers, susținând aceste eforturi prin donații de echipamente specifice și campanii de informare derulate la nivel național.

„Anul 2025 marchează un moment fără precedent în ceea ce privește amploarea traficului ilicit de produse din tutun. Capturile record și creșterea pieței negre peste media europeană arată necesitatea unei abordări coordonate între autorități, industrie și consumatori. Salutăm eforturile Poliției de Frontieră, ale Poliției Române și ale Autorității Vamale pentru destructurarea rețelelor infracționale și pentru confiscările de contrabandă din acest an. Pentru a combate eficient acest fenomen, este esențial un cadru fiscal echilibrat și predictibil, corelat cu realitățile economice și care să nu stimuleze migrarea consumatorilor către piața ilicită. BAT România rămâne un partener activ al autorităților, contribuind cu expertiză, resurse și instrumente de monitorizare, precum platforma Stop Contrabanda – un exemplu concret de parteneriat public-privat pentru protejarea economiei și a siguranței comunităților”, a declarat Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) își manifestă rolul activ de a sprijini conformarea voluntară a contribuabililor și informează companiile de stat, care au datorii neachitate până la data de 30 septembrie 2025, că trebuie să plătească aceste obligații fiscale.
Totalul obligațiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 și neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deținut direct sau indirect de autoritățile publice centrale ori locale publicate pe site-ul www.anaf.ro/restante este de 9.423.537.048 de lei.
Pentru a încuraja achitarea acestor sume, la începutul lunii noiembrie 2025, ANAF va trimite notificări oficiale tuturor companiilor de stat care înregistrează restanțe. Scopul acestor notificări este:
– informarea companiilor de stat cu privire la obligațiile restante,
– îndrumarea acestora către conformarea la plată,
– prezentarea posibilităților de a accesa facilități fiscale, în condițiile legii.
Companiile de stat pot solicita eșalonarea clasică a plății datoriilor, cu respectarea condițiilor prevăzute de Capitolul IV al Titlului VII din Codul de procedură fiscală.
Formularul pentru cererea de eșalonare poate fi descărcat de pe site-ul ANAF, la adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/D8.html

Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, seceta. Recoltele au fost grav afectate, iar pierderile continuă să crească. Experții avertizează că, în viitor, producția de fructe și legume ar putea scădea cu până la 30%.
Succesul fermierilor va depinde de adaptare prin soiuri rezistente și investiții în irigații moderne. În prezent, 7,5 milioane de hectare sunt amenințate de deșertificare. Oltenia resimte tot mai acut efectele secetei prelungite. Culturile suferă, iar pierderile devin tot mai mari. Producția de grâu și fructe ar putea scădea cu 30%.
Porumbul și floarea-soarelui sunt cele mai afectate. În unele zone, porumbul a fost distrus complet, iar floarea-soarelui aproape în totalitate.
„Cu privire la instalarea fenomenului de secetă pedologică, din verificările efectuate de colegii mei în teren, suprafața afectată e preponderent de porumb și floarea-soarelui a fost cea mai mare. Porumbul, care a fost afectat în proporție de 100%, și floarea-soarelui, în proporție de 70 și până la 100%. La porumb avem 23.338 de hectare, în condițiile în care, anul trecut, am avut peste 66 de mii de hectare afectate”, a transmis Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Dolj, notează b1tv.ro.
Producțiile agricole din ultimii doi ani au fost mult sub așteptări. „Pentru acestea ar trebui investit mai mult în cercetare, pentru a se obține hibrizi care să reziste la secetă și ar trebui să se investească și în irigații”, a precizat Claudia Dunăreanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Șimnic.
De asemenea, fermierii din legumicultură se confruntă și ei cu pierderi mari. „Producția a scăzut foarte mult din cauza secetei, din următorul motiv: când este secetă, dăunătorii se înmulțesc foarte mult”, a explicat un legumicultor din Oltenia.

România traversează un început de noiembrie cu temperaturi neobișnuit de ridicate, de până la 25°C, potrivit ANM. Luna noiembrie a început cu vreme neobișnuit de caldă pentru această perioadă, arată meteorologii. Încă vor mai fi câteva zile cu temperaturi ridicate de 24-25 de grade, atât duminică, cât și luni.
Luni, însă, valorile termice vor începe ușor să scadă în regiunile vestice și sud-vestice.
Marți, temperaturile vor redeveni normale pentru perioada pe care o traversăm, însă vor crește din nou ușor miercuri, potrivit reprezentanților Administrației Naționale de Meteorologie.
Zonele cele mai răcoroase vor fi în depresiunile din estul țării, în timp ce cel mai cald va fi în Crișana, Banat, Oltenia și sudul Munteniei.
Specialiștii spun că întreaga primă jumătate a lunii noiembrie va fi caracterizată de o vreme frumoasă, abia din a doua parte a lunii vremea se va răci și frigul își va face simțită prezența, scrie romania-actualitati.ro.