Rata șomajului în România a ajuns la 5,9%, în luna septembrie, valoare egală cu cea înregistrată în august 2025, arată datele provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit statisticii, în această marjă, rata șomajului în cazul bărbaților a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 6,1% la persoanele de sex masculin, respectiv de 5,6% în cazul celor de sex feminin.
Totodată, numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie a acestui an, s-a situat la 482.500 de persoane, în creștere față de luna precedentă (481.000 de șomeri), dar și comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când s-au consemnat 465.800 de șomeri.
INS precizează că, pe aceste date, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani), consemnat în perioada aprilie – iunie 2025, scrie agerpres.ro.

Aproape jumătate (46%) dintre părinții plecați la muncă în străinătate își motivează decizia invocând salariul insuficient pentru familie, în vreme ce 28% afirmă că motivul este îmbunătățirea situației financiare a familiei, 9% faptul că au rămas fără un loc de muncă în România, 5% motive legate de construirea/renovarea/extinderea unei case, iar 3% un plus financiar necesar studiilor copiilor. O diferență semnificativă între femei și bărbați este ponderea dublă în rândul femeilor (10% vs. 5% în rândul bărbaților) care declară că nu și-au găsit loc de muncă în România, ceea ce evidențiază nevoia de locuri de muncă pentru femeile cu educație medie și elementară, arată datele unui studiu european realizat de Salvați Copiii România.
82% dintre părinți au intenția de a renunța la munca în străinătate în următorii ani. Motivele care i-ar convinge să renunțe mai repede la munca în străinătate sunt legate de locuri de muncă mai bine plătite în România, menționate de 75% dintre părinți, taxe mai mici de plătit, menționate de 51% dintre părinți, eventuale probleme familiale în cazul a 46% dintre părinți, infrastructura de sănătate mai bună, 41% din părinți. Urmează serviciile publice de mai bună calitate (40%), infrastructura de educație pentru copii mai bună (37%), să se simtă în siguranță în țară (22%), înaintarea în vârstă (12%).
Părinții din eșantion sunt plecați în medie de șase ani, atât mamele cât și tații, iar 67% dintre tații care au participat la sondaj și 75% dintre mame sunt plecate de mai mult de trei ani. Mai mult de jumătate din părinții cu copii în țară lipsesc o treime din copilăria acestora, în special vârsta educației primare mici și a preadolescenței. Mai mult, 41% dintre părinții plecați la muncă în străinătate au mai mult de 6 ani de când muncesc în afara țării (aproape 20% din vechimea legală în muncă).
Principalele ocupații ale părinților incluși în studiu sunt, în cazul taților, de lucrător în construcții (50%), lucrător agricol (12%), șofer (8%), ospătar (5%), iar în cazul mamelor de îngrijitoare vârstnici (17%), menajeră (17%), lucrător agricol (15%), casier (10%).
În ceea ce privește relația cu copiii rămași în țară, 41% dintre părinții plecați la muncă în străinătate consideră că în relația cu copilul le lipsește cel mai mult timpul petrecut împreună, 33% momentele importante din viața copilului, 21% dragostea copilului, iar 6% comunicarea cu copilul.

Economistul Adrian Negrescu a explicat că România nu riscă, deocamdată, o recesiune, ci traversează o stagflație periculoasă. Acesta a subliniat că economia aproape a stagnat, iar țara noastră se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
Economistul Adrian Negrescu a explicat că România este încă departe de o recesiune, dar se află într-o zonă de stagflație periculoasă. Economia are o creștere aproape nulă, în timp ce inflația este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Inflația mare susține temporar veniturile statului și menține fluxul de numerar necesar companiilor pentru a funcționa.
„Inflația este o taxă ascunsă pe care o plătim cu toții. Cu cât este mai mare, cu atât încasările statului cresc. Dincolo de acest lucru, inflația generează și această scădere a puterii de cumpărare și acolo este marea problemă în momentul de față”, a avertizat acesta, notează b1tv.ro.
Negrescu a mai atras atenția că producția industrială scade, comerțul cu amănuntul este în declin, iar firmele devin tot mai prudente. „Este absolut esențial ca bugetul pe 2026 să fie construit pe baze realiste și să sperăm că va fi mai bine”, a adăugat acesta.
Experții Asociației CFA susțin că România îndeplinește deja condițiile economice necesare pentru a intra într-o recesiune ușoară. Analiștii anticipează o reducere lentă a inflației, însoțită de o depreciere moderată a leului în următoarele douăsprezece luni.
Adrian Codirlașu a explicat că scăderea consumului din august, dacă se confirmă, reprezintă un semnal clar de recesiune. „E suficient să ne uităm și la evoluția ratei șomajului, care a crescut în ultima perioadă. Aceste evoluții indică posibilitatea unei recesiuni, însă dacă e sa fie recesiune, aceasta va fi ușoară. Va fi poate o scădere de până în 0,5% a PIB-ului”, a transmis el, într-un interviu pentru RFI.
Țara noastră se confruntă cu cele mai rapide scumpiri din UE, în timp ce veniturile rămân printre cele mai mici. Prețurile la energie ating niveluri record, iar puterea de cumpărare este grav afectată de dobânzile aproape triple față de media europeană.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, miercuri, la 6,37% pe an, de la 6,39% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an.
Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,53% pe an, de la 6,54%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,74% de la 6,75%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 6,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum de acesta, scrie agerpres.ro.

Temperaturile se vor situa peste valorile obişnuite în această perioadă, până aproape de sfârşitul lunii noiembrie, în întreaga ţară, anunţă marţi meteorologii, care au făcut publică prognoza pentru intervalul 27 octombrie – 24 noiembrie.

Săptămâna 27.10.2025 – 03.11.2025

Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice, nord-vestice şi nord-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice şi local în centrul şi estul teritoriului, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

Săptămâna 03.11.2025 – 10.11.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice. Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor deficitare la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 10.11.2025 – 17.11.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval în regiunile nord-estice, iar în rest va fi uşor deficitar.

Săptămâna 17.11.2025 – 24.11.2025

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, scrie stirileprotv.ro.

Sectorul industrial ocupă poziția a doua, după Comerț, din perspectiva cifrei de afaceri, și a înregistrat o marjă de profit de 10,63% în 2025, conform Topului Național al Firmelor (TNF), realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR).
‘Evoluția sectorului industrial în perioada 2020-2025 reflectă o industrie matură, competitivă și profitabilă. Cu peste 4.500 de companii în top 10 și o contribuție de aproximativ o treime din cifra de afaceri totală, industria românească demonstrează reziliență și capacitate de adaptare. Profitabilitatea excepțională a sectorului, cu marje de peste 10% în ultimii ani, indică fie o specializare în domenii cu valoare adăugată ridicată, fie o eficiență operațională superioară celorlalte sectoare. Această performanță susținută plasează industria ca motor esențial al creșterii economice românești și ca fundament solid pentru dezvoltarea viitoare a economiei naționale. În contextul extinderii companiilor românești pe piața internațională, industria pare a fi sectorul cel mai bine poziționat pentru a continua această expansiune, combinând volumul semnificativ de producție cu eficiența economică dovedită’, a declarat, într-un comunicat de presă, transmis mari AGERPRES, președintele CCIR, Mihai Daraban.
Din perspectiva cifrei de afaceri, în 2021, industria deținea o pondere de 32,83% din cifra totală de afaceri, care a crescut la 35,4% în 2022 și a ajuns la un maxim de 35,6% în 2023. Ulterior, s-a înregistrat o ușoară corecție, ponderea revenind la 32,83%, în 2025, la același nivel din 2021. ‘Această evoluție sugerează o maturizare a sectoarelor comerciale în raport cu industria, dar și o consolidare a poziției industriei în economia românească’, precizează CCIR.
Potrivit sursei citate, în perioada 2020 – 2025, sectorul industrial a fost cel mai profitabil domeniu de activitate, cu performanțe remarcabile, scrie agerpres.ro.

Bugetul pentru autovehiculele termice și hibride din Programul ‘Rabla 2025’, destinat persoanelor fizice, va fi suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunțat, marți, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
‘În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice’, precizează instituția.
Potrivit sursei citate, solicitanții persoane fizice se vor putea înscrie în aplicația informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la data de 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile. De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.
‘Dorim să oferim o nouă șansă celor care nu au reușit să se înscrie în prima etapă. O parte din fondurile alocate autovehiculelor electrice rămase neutilizate, precum și sumele rezervate pentru care nu s-au finalizat pașii procedurali conform ghidului de finanțare, vor fi puse la dispoziție pentru noi înscrieri. Astfel, 45 de milioane de lei sunt transferate către componenta clasică a programului – pentru autovehicule pe benzină sau hibride – pentru ca mai mulți români să poată beneficia de sprijin pentru achiziția unei mașini noi, mai puțin poluante’, a declarat, în comunicat, președintele AFM, Florin Bănică.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului este următoarea: 18.500 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice; 12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid; 10.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.
Programul ‘Rabla’ din acest an, pentru persoane fizice, are un buget total de 200 de milioane de lei, iar fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare, scrie agerpres.ro.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) continuă procesul de simplificare a procedurilor și introduce o nouă modificare în procedura de plată prin care beneficiarii pot primi mai repede plățile cuvenite pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
Astfel, conform unui comunicat al AFIR, contractele de cesiune de creanță pot face referire și la transferul dreptului de rambursare a TVA de către beneficiar în favoarea furnizorului, în baza prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
‘Într-o perioadă în care fiecare zi contează pentru finalizarea proiectelor, am considerat esențial să venim cu soluții concrete, care să reducă presiunea financiară asupra beneficiarilor. Prin posibilitatea cesiunii dreptului de rambursare a TVA direct către furnizori, oferim un mecanism rapid și legal prin care fermierii își pot direcționa sumele aferente rambursării TVA direct către furnizorii implicați în proiect, fără a mai aștepta restituirea efectivă din partea ANAF și astfel pot închide investițiile într-un termen mai scurt. Este o măsură administrativă constatată din teren acolo unde se văd cel mai bine nevoile reale ale celor care dezvoltă mediul rural’, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR, citat în comunicat.
Contractul de cesiune de creanță constituie document de plată acceptat de AFIR, reprezentând dovada achitării TVA-ului la momentul depunerii cererii de plată.
‘Pentru aplicarea acestei măsuri, este necesar ca beneficiarul să dețină o decizie de restituire a TVA emisă de ANAF, iar cesiunea să fie formalizată printr-un contract semnat între beneficiar și furnizor, urmat de notificarea și aprobarea autorității fiscale. Această facilitate se aplică beneficiarilor PNDR 2014-2020, urmând ca mecanismul să fie extins și pentru proiectele finanțate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2027)’, precizează sursa citată.
Totodată, pentru a accelera plățile către beneficiari, AFIR a eliminat obligativitatea vizitei pe teren pentru tranșele finale de plată, doar acolo unde riscul este scăzut și investițiile au fost deja verificate în tranșele anterioare. Această decizie reduce timpul de procesare a cererilor și contribuie la un flux mai rapid al fondurilor către beneficiari, scrie agerpres.ro.

Austeritatea scoate oamenii în stradă. Mai multe sindicate vor organiza un protest în fața sediului Guvernului, acuzând măsurile impuse de premierul Ilie Bolojan. Patru mari confederaţii sindicale au anunțat că vor organiza o manifestație de protest în fața sediului Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sindicaliștii nu acceptă austeritatea impusă de actuala guvernare. De asemenea, reclamă „dispreţul faţă de muncă şi cei care muncesc” pe care îl manifestă premierul în funcție, scrie B1TV.ro.
Anunțul cu privire la mișcările de protest a fost făcut de liderii sindicali într-o conferință de presă comună. La proteste vor participa reprezentanții Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), ai Confederaţiei Naţionale Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR – Frăţia şi membrii Confederaţiei Sindicalăe Naţională Meridian. Sindicaliștii mizează pe un număr mare de participanți la această acțiune de protest comună.
Sindicatele nu sunt de acord cu austeritatea impusă de Ilie Bolojan marii majorități a românilor. Aceștia sunt obligați, prin majorările de taxe și impozite, eșecul guvernării PNL-PSD anterioară. Totodată, sindicatele solicită creşterea salariului minim şi a pensiilor.
De asemenea, cer respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă și oprirea măsurilor de austeritate impuse doar populaţiei. Ei mai cer protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie. Sindicatele se opun concedierilor colective dorite de Ilie Bolojan.
Actualul premier a intrat în conflict cu sindicatele, dar și cu partenerii de coaliție din cauza măsurilor pe care le promovează. Practic, Ilie Bolojan a plasat costurile reducerii deficitului pe spatele populației. El a introdus majorări de taxe și impozite, inclusiv la nivel local, concedieri colective și alte măsuri menite să îngreuneze povara fiscală de pe umerii populației și a simplilor funcționari.
Deși a promis, încă de la preluarea mandatului, Bolojan nu a făcut nimic pentru a reduce sinecurile la stat. În vreme guvernul se războiește cu românii de rând, marilor sinecuriști le-au fost prelungite mandatele.
Guvernul nu a luat nici o măsură pentru prioritizarea și eficientizarea cheltuielilor în administrația locală și centrală. Premierul vorbește doar de reducerea cheltuielilor în administrație, fără să pomenească de eficientizarea acestora.
Aceasta este, de altfel, problema planului Bolojan referitor la administrația publică. Pe de-o parte, prin creșterea taxelor și impozitelor locale, dar și a concedierilor colective, primarii și președinții consiliilor județene vor avea mai mulți bani la dispoziție. Pe de altă parte, în lipsa unor mecanisme care să impună aleșilor locali reguli de eficientizare și economisire a banilor publici, bugetele vor fi risipite ca și până acum.

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 5,39% din PIB după primele trei trimestre, de la 4,54% în primele opt luni, şi a ajuns la 102,47 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, publicate luni.
„Execuţia bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2025 confirmă tendinţa de stabilizare a finanţelor publice. Deficitul bugetar s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, sub nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut”, precizează MF.
Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluţie susţinută în proporţii similare de veniturile curente (+0,44 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,45 pp).
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 569,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB, scrie stirileprotv.ro.