Senatul și Camera Deputaților au fost convocate, luni, de la ora 15,00, în prima sesiune parlamentară ordinară a acestui an. Potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, cele două Camere au fost convocate de președintele Senatului, respectiv președintele Camerei Deputaților ‘în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată’, precum și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, respectiv ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților.
Conform procedurilor, în prima zi din sesiunea parlamentară vor fi aleși membrii noilor Birouri permanente, și anume vicepreședinții, secretarii și chestorii. Președinții celor două Camere, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban, au fost aleși, după constituirea Parlamentului, pentru un mandat de patru ani.
La Senat, luni este programat un Birou Permanent de la ora 12,00, după care la ora 15,00 începe ședința de plen.
La ora 16,00 va fi un plen reunit, pe ordinea de zi fiind constituirea unor comisii comune permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, dar și proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2025.
Totodată, potrivit agendei publicate pe site-ul Senatului, la ora 18,00, are loc ședința Birourilor permanente reunite pentru stabilirea timpilor de dezbatere în comisiile reunite de buget-finanțe a proiectului de buget.
După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, structura Parlamentului cuprinde grupurile parlamentare ale PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, POT, UDMR, iar la Camera Deputaților și grupul minorităților naționale, scrie agerpres.ro.

Candidații la prima sesiune a examenului de Bacalaureat vor susține, de luni și până miercuri, proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației.
Între 5 și 7 februarie vor fi evaluate competențele digitale – proba D.
Elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate care nu pot participa la probele A, B, C și D din cadrul examenului național de Bacalaureat – 2025, în perioada 27 ianuarie – 7 februarie, le pot susține în perioada 30 mai – 4 iunie.
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, în perioada 2 – 6 iunie va avea loc înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen.
Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.
Prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.
Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.
Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.
În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14,00 – 18,00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie, scrie agerpres.ro.

Procurorii DIICOT efectuează luni zeci de percheziții în România și în Monaco, într-un dosar ce vizează infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor și evaziune fiscală, legat de afacerea Nordis. Potrivit unor oficiali din DIICOT, printre cei vizați de anchetă se află și principalul acționar al companiei Nordis, Vladimir Ciorbă, soțul fostei șefe a Comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol. De altfel, sediul companiei Nordis urmează să fie percheziționat de procurori, scrie agerpres.ro.
Conform unui comunicat al DIICOT, sunt puse în executare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României (București, Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova) și al Principatului Monaco, într-un dosar privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, arată sursa citată.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro, precizează DIICOT.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar, menționează procurorii.
Potrivit sursei citate, în același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Polițiștii de frontieră au verificat peste 260.000 de persoane în sistem digital de verificare a documentelor de identitate (eDAC), în prima lună de la aderarea completă a României la spațiul Schengen, fiind înregistrate 142 de infracțiuni și 111 contravenții.
Poliția de frontieră (PF) precizează, duminică, într-un comunicat de presă, că verificările au fost realizate în cadrul controalelor aleatorii, alături de personal de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări, ANAF sau alte structuri, cu competență în limita a 30 de kilometri de la graniță.
‘Astfel, polițiștii de frontieră au efectuat peste 260.000 de verificări în aplicația eDAC, iar la nivelul structurilor de la frontierele interne (inspectoratele teritoriale ale PF Giurgiu, Oradea, Sighetu Marmației și Garda de Coastă) au fost descoperite persoane din state terțe care nu aveau dreptul de a călători în spațiul Schengen, fiind înregistrate 142 infracțiuni și 111 contravenții’, se arată în comunicatul menționat.
Potrivit sursei citate, la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Oradea au fost înregistrate 71 infracțiuni, din care 28 pentru încălcarea regimului juridic al frontierei de stat. De asemenea, au fost descoperiți 84 de cetățeni străini care nu dețineau dreptul de a călători în spațiul Schengen. Totodată, au fost descoperite patru autoturisme care figurau în bazele de date ca fiind ‘bunuri căutate pentru confiscare’.
‘La nivelul ITPF Giurgiu au fost înregistrate 50 de fapte de natură infracțională și 64 de fapte contravenționale sancționate cu amenzi în valoare de 10.650 lei, peste 400 de bunuri reținute în vederea confiscării, în valoare de aproximativ 2,5 milioane lei. Totodată, au fost descoperite peste 320.000 de țigarete transportate fără documente, ascunse și nedeclarate’, se mai arată în comunicatul menționat.
La nivelul ITPF Sighetu Marmației – Serviciul Teritorial al PF Satu Mare – au fost înregistrate opt infracțiuni și cinci contravenții, cel mai important caz fiind cel în care au fost descoperite 1.350.000 de țigarete ascunse într-un camion încărcat cu varză, care s-a prezentat în PTF Petea.
De asemenea, în luna ianuarie, Garda de Coastă a înregistrat 13 infracțiuni și 24 contravenții.
‘Totodată, periodic au loc acțiuni comune cu autoritățile din țările vecine Schengen – Ungaria și Bulgaria – în vederea intensificării acțiunilor de cooperare la granița comună. Aceste acțiuni comune au la bază realizarea unui schimb de informații între instituții și contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului, cu respectarea legislației Schengen. Un rezultat semnificativ în acest sens este descoperirea celor 15 migranți descoperiți în data de 29 ianuarie, în parcarea din proximitatea stației de taxare a podului Calafat-Vidin, care nu dețineau documentele necesare pentru a călători în spațiul Schengen’, precizează Poliția de Frontieră, conform agerpres.ro.

Social-democraţii au încheiat duminică, în cadrul unui congres extraordinar, procedura de desemnare a lui Crin Antonescu drept candidat la alegerile prezidenţiale. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid. Au participat fizic 400 de delegați din București. Online au fost reprezentanții tuturor organizațiilor din țară.
Din cei 5.516 de delegați prezenți, 5.484 au votat “pentru” desemnarea lui Crin Antonescu drept candidat la alegerile prezidențiale. S-au înregistrat 18 voturi împotrivă și 14 abțineri.
„A lăsa acum țara pradă naționalismului mistic ar fi o lașitate față de oameni și o trădare de neiertat pentru viitorul României. A repeta aceleași greșeli la alegerile prezidențiale din mai, ar însemna să dăm ceasul României înapoi cu 35 de ani. De aceea, astăzi suntem obligați să venim în fața românilor uniți și cu o alternativă corectă. Trebuie să venim în fața românilor cu un om care are cu adevărat un profil de prezidențiabil. Un om capabil, cu experiență, educat, onest și patriot. Un om cu principii puternice care a știut să lupte pentru valorile sale și care, în același timp, a putut să spună NU atunci când a fost cazul. Acest om este Crin Antonescu! Bine ai venit Crin, sper că ți-a fost dor de PSD!„, a transmis președintele social-democraților, Marcel Ciolacu, conform tvrinfo.ro.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, arată că una din schimbările importante prevăzute de noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus şcoala şi elevul. David menţionează că dezbaterea planurilor-cadru pentru învăţământul liceal a atras sute de mesaje pe adresa ministerului, ceea ce dovedeşte un interes crescut pentru acest subiect.
„Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învăţământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noştri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase şi discuţii constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg”, a declarat Daniel David, citat într-un comunicat transmis, sâmbătă, de Ministerul Educaţiei.
Ministrul precizează că, în ciuda unor interpretări greşite legate de „afectarea unor discipline şi ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre şcoală şi elevi, iar prin această descentralizare este încurajată autonomia şi performanţa, pentru a se păstra sau chiar a se creşte numărul actual de ore la anumite discipline.
David a reiterat ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor, susţinând profesorii în acest demers, dar şi implicarea părinţilor, astfel încât elevii să devină „buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni echilibraţi şi mulţumiţi de propria viaţă”.
„Pentru a avea buni specialişti, ne trebuie accentuarea competenţelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne opreşte nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare şi la acest nivel (istorie la profilul real sau ştiinţe la profilul uman), dacă şcoala şi elevii doresc asta (prin orele de CDEOŞ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea şcolii şi elevilor. Tot într-o logică transversală şi ţinând cont de caracteristicile societăţii de astăzi, am lăsat tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în toţi anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se doreşte, suplimentate prin CDEOŞ)”, a spus Daniel David, conform antena3.ro.
Dezbaterea naţională presupune patru întâlniri cu prezenţă fizică, organizate în centre academice istorice în Bucureşti (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iaşi (25 februarie) şi Timişoara (4 martie). După dezbaterile cu prezenţă fizică va fi organizată o dezbatere online, în data de 6 martie.
„Aştept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă şi discuţie constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg”, a afirmat David.

Guvernul a aprobat sâmbătă, în ședință, bugetul de stat pe anul 2025 și pe cel al asigurărilor sociale de stat. Premierul Ciolacu a făcut declarații în debutul ședinței de guvern, iar ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a susținut un briefing de presă după adoptarea bugetului.
„Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6 la sută din PIB, adică peste 17,5 miliarde de euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni, și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea, să luăm acești bani„, a declarat Marcel Ciolacu, în debutul ședinței de guvern.
„20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiţii şi asta se va vedea în creşterea PIB la 1913 miliarde lei. Iar la mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2000 miliarde lei. Adică 400 miliarde euro, dublu faţă de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică„, a spus prim-ministrul.
El a menţionat că vor fi reduse costurile de funcţionare a statului cu 0,5%. Totodată, vor fi ajustate cheltuielile de personal şi cele de bunuri şi servicii.
„Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici şi îmi asum această decizie„, a declarat Ciolacu.
Premierul a precizat că va continua sprijinul pentru economie şi IMM-uri „cu toate schemele de ajutor de stat” din Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană.
„Sunt zeci de miliarde de lei ţintite spre creşterea producţiei industriale locale. Mi-aş dori ca împreună să promovăm firmele şi produsele româneşti oriunde, chiar şi pe tik-tok„, a adăugat Marcel Ciolacu.
Totodată, vor fi prioritizate investiţiile locale în funcţie de impactul economic, a mai spus acesta. Vor fi alocate 11 miliarde de lei Programelor Anghel Saligny şi PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR şi 3,3 miliarde celor din fonduri europene.
„În plus, creştem simţitor în acest an descentralizarea finanţărilor publice către autorităţile locale. Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni şi voi pune o presiune uriaşă pe toată lumea să luăm aceşti bani”, a declarat Ciolacu. Prim-ministrul a cerut ca suma alocată investiţiilor să fie mai mare decât deficitul.
„Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale şi un sistem de educaţie mai performant. Şi chiar avem o veste bună de la domnul ministru al Finanţelor: în ianuarie 2025 s-au colectat 44,7 miliarde de lei, în comparaţie cu anul 2024, când s-au colectat 41,6 miliarde de lei. Înseamnă o creştere de 7,5%„, a mai spus premierul.
„Am adoptat astăzi bugetul la care am lucrat aproape 4 săptămâni. Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pe lângă investiții avem fonduri suficiente să plătim salarii și pensii. Punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale„, a anunțat, la rândul său, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern, conform tvrinfo.ro.

Conform unui studiu recent realizat de World Vision România, peste 9 din 10 copii din mediul rural au fost victimele bullyingului în școli în ultimul an. Sunt date alarmante care arată că violența în mediul școlar nu este doar un fenomen izolat, ci o realitate de zi cu zi pentru mulți elevi.
Potrivit studiului, 93% dintre copiii de la sate au trecut prin cel puțin un episod de bullying în școală. Mai grav, peste o treime dintre cazurile de umilire publică au fost cauzate chiar de profesori, scrie tvrinfo.ro.
Mai mult decât atât, atunci când au semnalat cazurile de agresiune, aproape jumătate dintre copii și părinți spun că nu s-a luat nicio măsură. Asta face ca mulți elevi să nu mai aibă încredere că școala este un loc sigur.
Dar, școala ar trebui să fie un mediu sigur! Undeva la 40% dintre elevii de gimnaziu și liceu nici măcar nu știu dacă în școala lor există un consilier. Iar profesorii? 37% dintre ei spun că nu se simt pregătiți să identifice un copil care este victimă a violenței.
Când un act de agresiune se petrece chiar în incinta școlii, sub jumătate dintre profesori spun că știu exact cum să intervină. Ceilalți se simt neputincioși sau nu sunt pregătiți să acționeze eficient.
Pentru a schimba această realitate, World Vision România lansează programul SAVE – School Anti-Violence Ecosystem, prin care vor fi finanțate 35 de proiecte dedicate prevenirii și combaterii violenței în școli.
Aproximativ 100.000 de persoane – elevi, părinți, profesori și specialiști – vor beneficia direct de inițiativele finanțate prin programul SAVE. Intervențiile vizează toate nivelurile de învățământ și includ măsuri pentru combaterea tuturor formelor de violență: bullying, cyberbullying, violență de gen și agresiuni asupra copiilor cu nevoi speciale.
Bullyingul nu este „o fază” și nici „doar o glumă între copii”. Este o realitate dureroasă care afectează dezvoltarea și încrederea celor mici. Sperăm că aceste programe vor produce o schimbare și că școala poate redeveni un loc sigur, unde copiii învață fără teamă.
Dar schimbarea nu vine peste noapte – este nevoie de implicare din partea tuturor.

Proiectul bugetului de stat făcut public joi seară arată că şi în acest an serviciile de informaţii primesc bugete mai mari comparativ cu anul anterior. Creşterile variază între 5 şi 15%. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale beneficiază de buget cu peste 50% mai mare comparativ cu anul trecut, notează hotnews.ro.
Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) beneficiază de o creştere a bugetului în acest an. Suma alocată în 2025 instituţiei va fi, conform proiectului publicat joi seară, de 443,29 milioane lei, cu 15,11% mai mult decât anul trecut, când execuţia bugetară preliminată a fost de 385 milioane lei.
Serviciul Român de Informaţii beneficiază de asemenea creştere bugetară în acest an, conform datelor publicate de Guvern. în 2025, SRI va beneficia de un buget de 4.435,7 milioane lei, cu 11,62% mai mult decât în anul 2024 când execuţia bugetară preliminată a fost de 3.974 milioane lei.
La Serviciul de Informaţii Externe (SIE) creşterea bugetară este, anul acesta, de 5,41%, de la un buget de 770 milioane lei anul trecut la 811,7 milioane lei anul acesta.
La Serviciul de Telecomunicaţii Speciale majorarea bugetară va fi de 50,54% comparativ cu anul trecut. Suma alocată STS în acest an este de 2,415,2 milioane lei, faţă de 1.604,4 milioane anul trecut.
Între obiectivele strategice prioritare ale STS pentru acest an pe primul loc se situează desfăşurarea activităţilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale şi locale parţiale alte priorităţi sunt legate de dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii speciale şi de cooperare pentru asigurarea serviciilor de comunicaţii de stat pentru autorităţile SNAOPSN, autorităţile.
legislative, autorităţile administraţiei centrale şi locale si autorităţile din sistemul judiciar; realizarea de infrastructuri de Data Center cu înaltă disponibilitate şi consolidarea capacităţii tehnice de a oferi servicii de tip cloud computing; continuarea proceselor de implementare a proiectelor de modernizare a serviciului numărului unic de urgenţă 112 sau continuarea investiţiilor in construirea propriilor piloni de radiocomunicaţii.
Proiectul Legii bugetului de stat a fost făcut public, joi seară, de Ministerul Finanţelor. Documentul se va afla în analiza Guvernului în şedinţa de vineri. Ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, dar şi Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc mai puţini bani decât anul trecut, conform proiectului. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete majorate, la fel şi Secretariatul General al Guvernului.

După 16 ani de aşteptare, în licee vor fi reorganizate materiile obligatorii şi opţionalele, iar manualele vor fi readaptate. Din 2026, elevii vor avea mai multă libertate să aleagă ce discipline studiază, iar unele dintre ele ar urma să fie predate de specialişti în domeniu, nu de profesori. Aceste schimbări sunt prevăzute în noile planuri-cadru, care vor fi adoptate în luna mai.
De ani în şir, profesorii, părinţii, dar şi elevii atrag atenţia că este nevoie de discipline adaptate vremurilor actuale, nevoilor societăţii şi dorinţelor elevilor, iar acestea nu sunt deloc puţine. Tocmai de aceea a fost nevoie de regândirea planurilor-cadru.
„Dacă am lua toate temele și modulele respective şi le-am transforma în discipline, nu avem atâtea ore într-o zi câte discipline ar trebui să facă copiii ăștia la școală. Nu înțeleg de ce trebuia să cuprindem în lege educație civică, educație democratică, educație pentru cetățenie europeană. Păi o singură disciplină de educație civică nu putea acoperi toate aceste conținuturi bine gândite?”, a declarat ministrul Educației, Daniel David.
Din anul şcolar 2026-2027, elevii de clasa a 9-a vor avea în trunchiul comun materii pe care le vor studia toţi, indiferent că sunt la filiera teoretică, tehnică sau vocaţională. Pe lângă acestea, vor fi materiile din curriculum de specialitate, precum uman sau real. Totodată, vor exista şi discipline din oferta şcolilor, pe care le va alege fiecare elev în parte, scrie antena3.ro.
„Ca elemente noi aduse de lege, se pot organiza cu elevi de la clase diferite. Atunci şcoala va avea o provocare de a găsi soluții pentru o astfel de organizare.”, spune Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum.
Şi nu sunt singurele schimbări. Se pregătesc noi manuale, iar profesorii vor participa la training-uri.
„Sigur implementăm și sisteme de monitorizare a ceea ce se întâmplă. Vom vedea rezultatele la 4 ani de la implementare sau vom începe să vedem rezultatele atunci.”, a precizat Bogdan Cristescu, secretat de stat în Ministerul Educaţiei.
După dezbaterea publică, planurile-cadru pentru liceu ar urma să fie adoptate la finalul lunii mai.