În ultimii ani, lunile ianuarie și februarie ne aduceau episoade de iarnă, cu frig și în multe zone ale țării cu ninsori abundente. Anul acesta, meteorologii ANM anunță faptul finalul lunii ianuarie și până la jumătatea lunii februarie temperaturile vor fi cu mult peste normalul perioadei. Va ploua și va ninge mult mai puțin decât de obicei, mai ales la munte și în sud.
Săptămâna 20 – 27 ianuarie
Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane și în nord-estul țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în zona montană și în regiunile sudice.
Săptămâna 27 ianuarie – 3 februarie
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali.
Săptămâna 3 – 10 februarie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va avea o tendință în general deficitară în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 10 – 17 februarie
Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor deficitare în regiunile vestice și sudice, în timp ce în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale, scrie stiripesurse.ro.
Read more
Producția de cărbune a României a depășit, în primele 11 luni ale anului trecut, 1,758 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 15,8% mai mică (minus 329.700 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de cărbune au fost, în perioada menționată, de 174.800 tep, în scădere cu 11.700 tep (minus 6,3%) în comparație cu ianuarie – noiembrie 2023.
Dinamica producției de cărbune, cât și importurile sunt prevăzute în scădere, în perioada 2024 – 2027, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune, urmând să de diminueze cu 11,4%, respectiv cu 24,5%, conform estimărilor din ultima Prognoză a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Astfel, conform CNSP, producția de cărbune este estimată pentru 2024 la 1,92 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 17,3% față de anul anterior, în 2025 – la 1,718 milioane tep (minus 10,5%), în 2026 la 1,555 milioane tep (minus 9,5%) și în 2027 la 1,432 milioane tep (minus 7,9%).
Importurile sunt preconizate în scădere în 2024 cu 15,4% comparativ cu 2023, la 206.000 tep, în 2025 cu 20,5% – la 164.000 tep, în 2026 cu 26,3% – la 121.000 tep, iar în 2027 cu 34,4% – la 79.000 tep, scrie agerpres.ro.
Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual, arată studiul ‘Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis’ publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
‘Estimările pentru România indică, pentru anul 2022, un PIB cu 1,6 puncte procentuale mai redus relativ la absența războiului din Ucraina. Impactul aferent României este cel mai ridicat în cadrul grupului analizat, aproximativ dublu față de cel estimat pentru celelalte state.
În ceea ce privește inflația, prețurile ar fi crescut cu aproape 1 punct procentual mai puțin în absența războiului.
În cadrul grupului de state analizate, se notează un anumit grad de eterogeneitate a rezultatelor, cel mai redus fiind în cazul Bulgariei, iar cel mai ridicat în cazul Cehiei.
Într-o notă generală, creșterea prețurilor la energie ca urmare a războiului din Ucraina a avut un impact disproporționat asupra consumatorilor și a întreprinderilor, companiile mari consumatoare de energie confruntându-se cu costuri operaționale mai mari, randamente reduse ale capitalului propriu și un risc de credit ridicat.
Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, înregistrând o scădere semnificativă a resurselor pentru consum. Studiul nu abordează în mod specific aceste efecte distributive, concentrându-se în schimb pe implicațiile macroeconomice’, se spune într-un comunicat al BNR.
Studiul, publicat pe website-ul BNR și având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu, investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România, arată b1tv.ro.
Intrarea României în Schengen ne ajută nu doar pe noi, ci şi pe vecinii noştri. Cetățenii maghiari care locuiesc în zonele de lângă frontieră, vin să-şi facă cumpărăturile săptămânale în ţara noastră, pentru că spun ei, avem produse mai ieftine. Astfel, reuşesc să economisească în moneda lor naţională, undeva la zece mii de forinţi.
La fiecare început de săptămână, în parcarea unui supermarket din Oradea este forfotă mare. Printre cumpărători, Ocsi, un bărbat care locuieşte într-un sat din Ungaria, la aproape 20 de kilometri de graniţă, spune că alege România pentru cumpărături, pentru că aici găsește prețuri mult mai mici, iar diferența se vede la buzunar, spune el, pentru Observator. „Am cumpărat de-ale casei. Sunt detergenţi, conserve, zahăr, mai multe lucruri pe care mi le-a cerut soţia pe listă, hârtie, şerveţele. Estimez că am făcut o economie de vreo 20.000 de forinţi”.
Până ca România să intre în Schengen, cetățenii maghairi veneau la cumpărături în România doar o dată pe lună. Acum, însă, profită mai des de prețurile accesibile. Se preconizează că acest val de turism comercial va continua să crească, iar impactul său se resimte deja în economia zonelor de frontieră.
La sfârșitul anului 2024, inflația din Ungaria se menținea la un nivel scăzut, de doar 3,2%. În schimb, în România, inflația anuală a înregistrat o ușoară creștere în luna decembrie, ajungând la 5,14%. Totuși, chiar și în acest context, prețurile din România rămân mult mai avantajoase pentru vecinii maghiari, scrie observatornews.ro.
Vineri, 24 ianuarie, este zi liberă legal deoarece se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor. În luna ianuarie, angajații din România au parte de 4 zile libere legal, (până în data de 24 ianuarie), datorită sărbătorilor religioase și evenimentelor naționale.
În total, în anul 2025, sunt 17 zile libere oferite de stat. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.
Potrivit programei școlare, urmează vacanța de schi sau vacanța mobilă, așa cum a fost numită, care va avea o durată de o săptămână în perioada 10 februarie – 2 martie 2025 și a fost stabilită la decizia inspectoratelor școlare/județene/al municipiului București, potrivit b1tv.ro.
Sondaj Avangarde pentru prezidențiale: Călin Georgescu – 38%; Crin Antonescu – 25%, Nicușor Dan – 17%
NationalPoliticaUltimele stiri 21 ianuarie 2025 0
Fostul candidat independent Călin Georgescu ar urma să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare, fiind urmat de Crin Antonescu (PNL, PSD, UDMR) cu 25%, Nicușor Dan (independent) – 17%, George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR) – câte 6%, Diana Șoșoacă (SOS) – 5%, un alt candidat – 3%, potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Avangarde în perioada 10 – 16 ianuarie 2025. Cercetarea sociologică prezintă și scenariile pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În acest sens, dacă în turul 2 al alegerilor prezidențiale ar intra Călin Georgescu și Crin Antonescu, Georgescu s-ar situa pe locul întâi cu 39%, iar Antonescu – 38%. În situația în care în turul 2 s-ar confrunta Călin Georgescu și Elena Lasconi, Georgescu ar obține 44%, iar Lasconi – 31%. În confruntarea din turul 2 dintre Călin Georgescu și Nicușor Dan, Georgescu ar avea 43%, iar Nicușor Dan – 32%.
Totodată, sondajul prezintă și încrederea sau lipsa de încredere pe care o au românii în 17 personalități politice din țară.
Pe primul loc se află Călin Georgescu care are o încredere de 51% între români, în timp ce 46% au spus că nu au încredere, iar 3% nu au răspuns. Al doilea cel mai de încredere politician, dintre cei sondați, este liderul liberalilor, Ilie Bolojan, cu 44% rată de încredere, 50% dintre intervievați afirmând, însă, că nu au încredere în el, iar 6% nu au răspuns.
Crin Antonescu are o rată de încredere de 39%, fiind la egalitate cu Nicușor Dan, însă la Antonescu neîncrederea este de 55%, față de Nicușor Dan cu 58%. George Simion are o încredere de 38%, în timp ce 60% dintre cei întrebați au afirmat că nu au încredere. Pe următoarele locuri se află Daniel David și Ioan Aurel Pop cu o rată de încredere de 37%, respectiv 36%, iar cea de neîncredere de 42% la amândoi.
Victor Ponta și Elena Lasoni se află la egalitate în privința încrederii, cu 34%, în timp ce în privința neîncrederii Ponta are 63% și Lasconi 64%.
Premierul și lider al PSD, Marcel Ciolacu, se află pe locul 11, 34% dintre respondenți au spus că au încredere în el, iar 65% că nu au încredere. După acesta, pe următoarele locuri se situează Dan Puric cu o rată de încredere de 32% (52% neîncredere), Emil Hurezeanu – 31% (49% – neîncredere), Kelemen Hunor și Diana Șoșoacă cu câte 30%. Pe ultimul loc al clasamentului se află Klaus Iohannis cu 21% încredere și 78% neîncredere.
Sondajul se referă și la percepția românilor cu privire la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, 42% considerând că a fost o decizie bună, 48% o decizie greșită, în timp ce 10% nu știu sau nu răspund.
Potrivit datelor, 54% dintre români cred că alegerile au fost fraudate, 34% nu cred acest lucru, iar 12% nu știu sau nu răspund. 46% dintre respondenți consideră că a existat o influență a Rusiei în procesul electoral al alegerilor prezidențiale anulate din România, 36% nu consideră acest lucru și 18% nu pot aprecia.
În privința preferințelor românilor pentru partide sau alianțe, sondajul arată că dacă duminica viitoare ar avea loc din nou alegeri parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar obține 29%, Partidul Social Democrat (PSD) – 22%, Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Național Liberal (PNL) ar fi la egalitate cu câte 13%, SOS România – 8%, Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 5%, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 4%.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 10 – 16 ianuarie 2025, pe un eșantion de 1.354 de participanți adulți, prin metoda interviului telefonic. Marja de eroare este +/- 2,6%, la un nivel de încredere de 95%, scrie agerpres.ro.
Agenția Națională de Integritate a analizat, anul trecut, aproape 20.000 de proceduri de achiziții publice, dintre care 30% se referă la contracte finanțate din fonduri europene. Potrivit unui comunicat al ANI, în perioada ianuarie – decembrie 2024, Agenția Națională de Integritate a analizat prin intermediul sistemului informatic PREVENT, în vederea prevenirii conflictului de interese, un număr de 19.592 proceduri de achiziție publică. Dintre aceste proceduri, aproximativ 30% se referă la contracte finanțate din fonduri europene. Totodată, aproximativ o treime din totalul procedurilor conțin 77.574 contracte subsecvente (loturi).
Pe de altă parte, în aceeași perioadă, inspectorii de integritate au emis 19 avertismente de integritate în valoare totală de 396.204.685 lei (aproximativ 79,6 milioane euro).
Sistemul PREVENT a fost lansat la sfârșitul lunii iunie 2017 cu scopul de a preveni conflictele de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante, din perspectiva situațiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor inițiate prin sistemul electronic de achiziții publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri, scrie agerpres.ro.
Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5%, ca serie brută, în primele 11 luni din 2024, față de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate declinul a fost de 3,9%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, pe serie brută au fost consemnate scăderi la lucrările de întreținere și reparații curente (-10,4%) și la lucrările de construcții noi (-4,5%). Pe de altă parte, lucrările de reparații capitale au crescut cu 4%. Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidențiale (-23,6%) și la clădirile nerezidențiale (-7,4%). Construcțiile inginerești au crescut cu 4%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, lucrările de întreținere și reparații curente și lucrările de construcții noi au scăzut cu 7,3%, respectiv cu 4,5%, în timp ce lucrările de reparații capitale au crescut cu 5,6%. Pe obiecte de construcții, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (-22,7%) și la clădirile nerezidențiale (-5,1%). Construcțiile inginerești au crescut cu 4,6%.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, în noiembrie 2024, comparativ cu octombrie 2024, ca serie brută, cu 12,4%, creștere evidențiată la lucrările de construcții noi (+20,4%) și la lucrările de reparații capitale (+1,3%). Lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 2,8%. Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat creșteri la lucrările de construcții inginerești (+17,8%) și la clădirile nerezidențiale (+12,9%). Clădirile rezidențiale au scăzut cu 5,6%.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 4,7%, creștere înregistrată la lucrările de construcții noi (+12,4%). Lucrările de întreținere și reparații curente și lucrările de reparații capitale au scăzut cu 4,7%, respectiv cu 4,5%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești (+7,8%) și la clădirile
nerezidențiale (+6,0%). Clădirile rezidențiale au scăzut cu 5,3%.
De asemenea, în noiembrie 2024 comparativ cu noiembrie 2023, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 10,6%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreținere și reparații curente (-18,1%), lucrările de reparații capitale (-16,7%) și la lucrările de construcții noi (-6,8%). Pe obiecte de construcții s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidențiale (-27,3%), la clădirile nerezidențiale
(-11,7%) și la lucrările de construcții inginerești (-4,7%), scrie agerpres.ro.
Report la Loto 6/49 la categoria I de peste 1,89 milioane de euro, la tragerea de duminică
NationalUltimele stiri 19 ianuarie 2025 0
Noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc duminică, 19 ianuarie, după ce joi Loteria Română a acordat peste 23.900 de câștiguri în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei.
La Loto 6/49 se înregistrează, la categoria I, un report în valoare de peste 9,44 milioane de lei (peste 1,89 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 12,31 milioane de lei (peste 2,47 milioane de euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 8,86 milioane de lei (peste 1,78 milioane de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report de peste 1,07 milioane lei (peste 216.800 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report de peste 51.100 de lei.
La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report de peste 258.600 de lei (peste 51.900 de euro). La Super Noroc este în joc la categoria I un report în valoare de peste 28.500 de lei, scrie agerpres.ro.
Ministerul de Externe a condamnat vineri dimineață atacurile cu drone ale rușilor lângă frontiera României și a informat NATO despre aceste atacuri. MAE menționează că atacurile iresponsabile ale forțelor ruse care încalcă toate normele dreptului internațional. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei generează riscuri pentru întreaga regiune.
„În dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea, sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc în contextul în care forțe ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina.
MApN si MAE au informat și informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile cauzate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.
Respectarea suveranității, securității și păcii sunt obligații pe care Federația Rusă le încalcă în mod sistematic și neprovocat.
Acțiunile agresive persistente, ocuparea ilegală a unor teritorii ale vecinilor și războiul ilegal pe care Rusia îl duce la scară amplă de aproape trei ani împotriva unui vecin suveran reprezintă o amenințare persistentă și serioasă nu doar la adresa Ucrainei ci a întregii regiuni a Mării Negre și a Flancului Estic al Alianței Nord Atlantice”, a comunicat MAE, conform antena3.ro.
