Se pun în vânzare biletele pentru meciul UTA – Dinamo București
SportSport LocalUltimele stiri 16 decembrie 2025 0
Suporterii Bătrânei Doamne pot, începând de astăzi, să își achiziționeze biletele pentru confruntarea dintre UTA Arad și Dinamo București, partidă programată sâmbătă, de la ora 20:00, pe stadionul Francisc Neuman.
Biletele sunt disponibile din această după-amiază, începând cu ora 15:00, atât online, pe site-ul oficial uta-arad.ro, cât și fizic, la stadion.
Program Fan Shop UTA – Arena Francisc Neuman
-
Marți: 15:00 – 18:00
-
Miercuri: 15:00 – 18:00
-
Joi: 15:00 – 18:00
-
Vineri: 15:00 – 18:00
-
Sâmbătă: 10:00 – 14:00
Program Casa de Bilete – Peluza Sud
-
Sâmbătă: 16:00 – 20:00
Prețurile biletelor
-
Tribuna I – Coco Dumitrescu: 90 lei
-
Tribuna II – Gioni Brosovszky: 70 lei
-
Peluza – Iosif Petschovsky: 50 lei
Accesul este gratuit pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani, iar copiii până la 14 ani beneficiază de o reducere de 50% la prețul biletului.
Read morePrecizări privind diferențele dintre datele APIA și INS referitoare la suprafețele agricole
EconomieUltimele stiri 12 decembrie 2025 0
Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem următoarele clarificări în legătură cu interpretările apărute în spațiul public privind diferențele dintre suprafețele agricole raportate de Institutul Național de Statistică (INS) și cele declarate în sistemul de plăți gestionat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
În unele materiale de presă s-a sugerat existența unei diferențe de aproximativ 1,5 milioane hectare între datele INS și suprafețele declarate la APIA, interpretată ca o zonă „neclară” sau „nejustificat subvenționată”.
Această concluzie este eronată, deoarece cele două seturi de date nu sunt comparabile: ele sunt colectate în scopuri diferite, pe metodologii distincte și nu se suprapun ca arie de cuprindere.
- Ce raportează APIA
APIA gestionează exclusiv suprafețele pentru care fermierii solicită subvenții, în baza regulilor stabilite la nivelul Politicii Agricole Comune. Sunt eligibile doar exploatațiile de minimum 1 ha și parcele de minimum:
- 0,3 ha pentru teren arabil sau pajiști permanente (pășuni, fânețe),
- 0,1 ha pentru culturi permanente (viță-de-vie, livezi).
Prin urmare, nu toate suprafețele agricole existente în România sunt declarate la APIA. Numeroase terenuri neutilizate, în afara exploatațiilor eligibile sau nedestinate solicitării de plăți nu intră în evidențele agenției.
În campania 2025:
- suprafața totală declarată la APIA este de aproximativ 9,8 milioane ha,
- din care circa 7,3 milioane ha reprezintă teren arabil solicitat la plată, restul fiind pajiști permanente, pășuni, fânețe, vii, livezi și alte categorii agricole definite de legislația UE.
- De ce există diferențe față de INS
INS utilizează o metodologie statistică diferită, conform standardelor internaționale FAO, care reflectă întreaga suprafață agricolă utilizată, nu doar suprafața pentru care se solicită plăți.
Aceste date includ terenuri care nu sunt eligibile, nu sunt declarate sau nu sunt lucrate de persoane ce depun cereri de sprijin.
Prin urmare, diferența semnalată în presă provine exclusiv din metodologiile distincte INS vs. APIA/PAC, nu din existența unor suprafețe „necontrolate” sau „nejustificat subvenționate”.
- Nu există nereguli privind suprafețele agricole subvenționate
MADR și APIA resping ferm orice interpretare care sugerează existența unor zone neclare sau nejustificate în acordarea plăților.
Toate suprafețele declarate la APIA sunt verificate și supuse controalelor prevăzute de legislația europeană și națională.
În ceea ce privește metodologia INS, aceasta este gestionată exclusiv de instituția respectivă. Pentru detalii suplimentare recomandăm consultarea directă a INS.
Read morePutin mulțumește armatei sale în aceeași zi în care NATO avertizează asupra amenințării rusești
PoliticaUltimele stiri 12 decembrie 2025 0
Președintele rus a ținut un discurs emoționant în timpul unei ceremonii la Kremlin, unde a decorat soldați și ofițeri implicați în operațiunile din Ucraina. A exprimat „recunoștință profundă” față de armată pentru „apărarea suveranității rusești”, numindu-i „eroi ai neamului”. Aceasta vine pe fondul unor pierderi mari în Ucraina și a negocierilor tentative mediate de SUA (sub președintele Trump). Putin a reiterat că Rusia nu caută conflict cu NATO, dar este „gata de orice”, avertizând Europa să nu „testeze răbdarea noastră”.
În aceeași zi, la Berlin, noul secretar general NATO, Mark Rutte (fost premier olandez), a ținut un discurs alarmant, declarând că „Europa este deja în război” din cauza invaziei ruse în Ucraina (din 2022). El a cerut creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, mai multe arme și trupe, și o mobilizare urgentă. Rutte a comparat situația cu Războiul Rece, spunând: „Putin construiește din nou un imperiu, plătind cu sângele propriului popor pentru mândria sa.” A avertizat că Rusia a devenit „mai obraznică, iresponsabilă și nemiloasă”, citând incidente recente precum drone rusești în spațiul aerian NATO (în Polonia, Lituania, Estonia etc.) și explozii suspecte pe căi ferate.
Discursul lui Rutte vine după amenințări nucleare emise de TV-ul de stat rus împotriva Marii Britanii (după moartea unui parașutist britanic în Ucraina, considerată „casus belli”). Kremlinul neagă intenții de a recrea URSS sau de a ataca NATO, numind astfel de acuzații „prostii”. Totuși, exerciții militare ruso-bieloruse recente (inclusiv cu arme nucleare tactice) au amplificat fricile.
Această coincidență – mulțumirile lui Putin către armată și avertismentul NATO – subliniază escaladarea tensiunilor, cu Europa chemată să se pregătească pentru un posibil conflict major.
Read more










