Cel mai mare angajator din zona orașului Ineu, fabrica de componente auto Aptiv, ar urma să se închidă din luna decembrie, conform autorităților locale, care spun că producția s-ar muta într-o țară din afara Uniunii Europene. În paralel, se fac pregătiri pentru reintegrarea cât mai multor angajați dintre cei care ar urma să fie concediați.
Primarul orașului Ineu, Călin Abrudan, a declarat luni, pentru AGERPRES, că fabrica ar urma să se închidă după ce și-a redus activitatea în ultimii ani, iar în prezent hala de producție ar fi prea mare în raport cu numărul de angajați rămași.
‘Din păcate, producția de la Ineu ar urma să se mute în afara Uniunii Europene. Am înțeles că nu mai este rentabil să se păstreze hala la numărul de angajați care mai sunt, pentru că se plătește o chirie foarte mare. Aptiv era cel mai mare angajator din zona Ineu, în ultimul an a avut între 800 și 1.000 de salariați. Înțeleg că o mică parte vor mai rămâne câteva luni, pentru dezinstalarea și mutarea utilajelor’, a declarat primarul.
Edilul afirmă că bugetul local va fi afectat de închiderea fabricii. ‘Fiind cel mai mare angajator, era și cel mai mare contribuitor la bugetul local. Sperăm, totuși, să compensăm această pierdere prin venirea unor noi investitori, și avem discuții avansate în acest sens. De altfel, este deja sigur că un investitor va crea 500 de locuri de muncă peste aproximativ un an, prin deschiderea unei fabrici de componente electronice’, a declarat Călin Abrudan.
El a adăugat că s-au purtat deja discuții cu autoritățile competente pentru a se reintegra cât mai repede forța de muncă în alte fabrici din zonă.
Contactat de AGERPRES, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad, Alexandru Molnar, a declarat că informațiile despre închiderea fabricii au fost primite, deocamdată, pe cale neoficială. ‘În acest moment, nu am primit notificarea de concedieri colective de la niciun mare angajator, dar am purtat discuții despre situația de la Ineu cu autoritățile locale. În funcție și de cererea de forță de muncă de pe piață, vom încerca reintegrarea celor care vor fi disponibilizați, dar vom organiza și cursuri de reconversie profesională, dacă va fi cazul’, a declarat Molnar.
Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, seceta. Recoltele au fost grav afectate, iar pierderile continuă să crească. Experții avertizează că, în viitor, producția de fructe și legume ar putea scădea cu până la 30%.
Succesul fermierilor va depinde de adaptare prin soiuri rezistente și investiții în irigații moderne. În prezent, 7,5 milioane de hectare sunt amenințate de deșertificare. Oltenia resimte tot mai acut efectele secetei prelungite. Culturile suferă, iar pierderile devin tot mai mari. Producția de grâu și fructe ar putea scădea cu 30%.
Porumbul și floarea-soarelui sunt cele mai afectate. În unele zone, porumbul a fost distrus complet, iar floarea-soarelui aproape în totalitate.
„Cu privire la instalarea fenomenului de secetă pedologică, din verificările efectuate de colegii mei în teren, suprafața afectată e preponderent de porumb și floarea-soarelui a fost cea mai mare. Porumbul, care a fost afectat în proporție de 100%, și floarea-soarelui, în proporție de 70 și până la 100%. La porumb avem 23.338 de hectare, în condițiile în care, anul trecut, am avut peste 66 de mii de hectare afectate”, a transmis Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Dolj, notează b1tv.ro.
Producțiile agricole din ultimii doi ani au fost mult sub așteptări. „Pentru acestea ar trebui investit mai mult în cercetare, pentru a se obține hibrizi care să reziste la secetă și ar trebui să se investească și în irigații”, a precizat Claudia Dunăreanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Șimnic.
De asemenea, fermierii din legumicultură se confruntă și ei cu pierderi mari. „Producția a scăzut foarte mult din cauza secetei, din următorul motiv: când este secetă, dăunătorii se înmulțesc foarte mult”, a explicat un legumicultor din Oltenia.
România traversează un început de noiembrie cu temperaturi neobișnuit de ridicate, de până la 25°C, potrivit ANM. Luna noiembrie a început cu vreme neobișnuit de caldă pentru această perioadă, arată meteorologii. Încă vor mai fi câteva zile cu temperaturi ridicate de 24-25 de grade, atât duminică, cât și luni.
Luni, însă, valorile termice vor începe ușor să scadă în regiunile vestice și sud-vestice.
Marți, temperaturile vor redeveni normale pentru perioada pe care o traversăm, însă vor crește din nou ușor miercuri, potrivit reprezentanților Administrației Naționale de Meteorologie.
Zonele cele mai răcoroase vor fi în depresiunile din estul țării, în timp ce cel mai cald va fi în Crișana, Banat, Oltenia și sudul Munteniei.
Specialiștii spun că întreaga primă jumătate a lunii noiembrie va fi caracterizată de o vreme frumoasă, abia din a doua parte a lunii vremea se va răci și frigul își va face simțită prezența, scrie romania-actualitati.ro.
Un report de peste 45,57 milioane de lei (8,96 milioane de euro) se înregistrează la Loto 6/49, la categoria I, iar la Joker, la aceeași categorie, este un report de 37 milioane de lei (peste 7,22 milioane de euro), informează Loteria Română.
Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, Loteria Română a acordat 29.247 de câștiguri în valoare totală de peste 2,15 milioane de lei.
La Noroc este în joc un report cumulat de peste 3,57 milioane de lei (peste 703.100 de euro). La Noroc Plus reportul la categoria I este de peste 24.200 de lei.
La Loto 5/40, la categoria a II-a, se înregistrează un report de peste 158.800 de lei (peste 31.200 lei), iar la Super Noroc, la categoria I, un report în valoare de peste 31.300 de lei.
Potrivit Loteriei Române, la tragerea Loto 5/40 de joi s-a câștigat premiul la categoria a I-a în valoare de 205.613 lei. Biletul norocos a fost jucat pe joaca.loto.ro. Tot joi, la tragerea Joker s-a câștigat premiul la categoria a II-a în valoare de 68.051,42 de lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din București, din sectorul 2, scrie agerpres.ro.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în mod expres că o persoană prejudiciată în urma vaccinării împotriva COVID-19 poate urmări repararea pagubei atât în temeiul legii speciale a răspunderii pentru produse cu defecte, cât și în temeiul dispozițiilor de drept comun privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie.
Semnificația centrală a Deciziei nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, este că regimul special din Legea nr. 240/2004 nu blochează calea acțiunilor întemeiate pe art. 1349 și art. 1357 Cod civil, atunci când reclamantul indică și conduite culpabile ale altor persoane decât producătorul. Înalta Curte a respins recursurile Ministerului Sănătății și ale Statului Român prin Ministerul Finanțelor, menținând soluția instanței de apel care a obligat la analiza excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și prin prisma temeiului delictual invocat în subsidiar.
Instanța supremă a plecat de la art. 9 din Legea nr. 240/2004, care consacră caracterul neexclusiv al răspunderii pentru produse, permițând cumulul ori alternativa cu răspunderea contractuală sau extracontractuală. În raport cu această normă, Curtea a arătat că simplul fapt că litigiul privește un „produs” nu impune ignorarea pretinselor fapte ori omisiuni imputabile altor entități, susceptibile a fi analizate în cadrul răspunderii delictuale de drept comun. În consecință, legitimarea procesuală pasivă a pârâților chemați pentru fapte proprii nu poate fi respinsă pe motivul existenței regimului special al producătorului.
ÎCCJ a reținut totodată că trimiterea la Strategia Națională de Vaccinare aprobată prin H.G. nr. 1031/2020 este nerelevantă pentru chestiunea calității procesuale pasive, care vizează doar identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului litigios; aspectele de fond – existența faptei ilicite, vinovăția și legătura de cauzalitate – rămân pentru rejudecare.
Acțiunea a fost introdusă la 25 mai 2023 pe rolul Tribunalului Sălaj de reclamanta A., care a solicitat daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară pentru prejudiciu viitor, invocând o tromboză apărută după vaccinarea anti-COVID-19 cu un produs al societății B., lotul ABV2856, administrat la 2 martie 2021. Pârâți au fost Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Guvernul României și B. S.R.L., iar temeiul juridic a combinat Legea nr. 240/2004 cu art. 1349 și 1357 Cod civil privind răspunderea pentru fapta proprie. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru toți pârâții și a respins acțiunea ca îndreptată împotriva unor persoane fără legitimare pasivă.
Curtea de Apel Cluj a întors soluția, a respins excepțiile de lipsă a calității procesuale pasive pentru Stat, Ministerul Sănătății și Guvern, și a trimis cauza spre rejudecare pe fond, păstrând restul dispozițiilor. Ministerul Sănătății și Statul Român au declarat recurs, susținând că regimul special al răspunderii producătorului ar exclude examinarea răspunderii delictuale și că împrejurările de sănătate publică nu le-ar conferi calitate procesuală pasivă. Înalta Curte a respins criticile, subliniind obligația instanței de apel de a se raporta și la temeiul delictual atunci când acesta este invocat subsidiar.
Cu privire la motivul de nemotivare, ÎCCJ a constatat că decizia de apel a răspuns punctual argumentelor și a arătat că recurenții nu au indicat prevederi materiale concrete încălcate, nici mecanismul juridic al pretinsei încălcări, astfel că nu sunt incidente cazurile de casare invocate, scrie stiripesurse.ro.










