35.000 de lei / 125.000 de euro din banii arădenilor pentru obsesiile megalomane ale lui Cionca…De data asta, o poartă către nicaieri…sau, când Cionca se crede Brâncuși

Trebuie să recunosc faptul că până acum am trăit într-o mare eroare. La fel ca mulți arădeni, nutream convingerea că Faraonul Aradului ar fi Gheorghe Falcă, neobosit semnatar de maculatură și pierzător de vreme pe la Bruxelles.

Dar, ce să vezi: se dovedește că, de fapt,  veritabilul Faraon al județului este nimeni altul decât Marinel Cionca, cel intrat în istoria recentă a Aradului drept cel mai slab președinte al CJA din ultimii 31 de ani.

Pentru a ne dovedi calități de ctitor, Marinel al nostru o ia definitiv pe câmpii, pe banii arădenilor, că doar nu pe ai lui, și pune de o construcție faraonică, de-a dreptul.

Pentru că ce le mai lipsea arădenilor, după jaful fără rușine din pandemie, milioanele date înapoi pentru proiecte  din sănătate prost implementate, bani grei aruncați pentru lucrări proaste de drumuri și o liotă de lingători de clanțe PNL, angajați tot pe bani (publici) grei la CJA?  

Nimic altceva decât o poartă monumentală spre…nimic. Singura explicație plauzibilă pentru acest  kitsch ar fi credința de neclintit a lui Marinel in magia sărutului sub poartă, până o intra în absolut. El si ai lui tovarași de „artă”…

Prin urmare, consilierii județeni vor fi chemați să voteze proiectul privind aprobarea indicatorilor tehnico economici, faza Studiu de Fezabilitate (S.F.) pentru obiectivul de investiții „Construire Poartă Monumentală la Parcul Dendrologic și de Sculptură Căsoaia, Comuna Târnova, Județul Arad”.

E drept, nu e chiar o piramidă dar e pe acolo: deși, de regulă, o poartă asigură accesul într-o incintă îngrădită și bine delimitată, „Poarta lu’ Cionca” va permite intrarea sau ieșirea, după caz, spre… nicăieri.

Asta pentru că parcul cu pricina este loc deschis, neîngrădit.

Au fost alocate fondurile necesare pentru a onora angajamentul luat de guvernul PNL față de cadrele didactice, a spus deputatul PNL Sergiu Bîlcea. Guvernul a convenit cu sindicatele din învățământ să acorde primele de carieră didactică și prima de carieră profesională. Fondurile necesare au fost alocate din Fondul de rezervă bugetară în prima fază dar vor fi susținute din fonduri externe nerambursabile prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Plățile vor fi efectuate direct pe card, în intervalul 20-27 octombrie.

„Sunt sume care susțin activitatea de pregătire a cadrelor didactice, pot fi folosite pentru cărți și echipamente IT, pentru participarea la conferințe. Cred că este vorba despre o investiție care trebuie să se regăsească în condiții mai bune pentru creșterea calității învățământului”, a spus deputatul liberal Sergiu Bîlcea.

Din aceste fonduri vor fi plătite prime de carieră didactică în valoare nominală de 1.500 lei, pentru cursuri de pregătire și dezvoltare profesională, investiții în echipamente IT, cărți de specialitate. 30% din sumă poate fi folosită pentru acoperirea de nevoi didactice individuale specifice ale cadrelor didactice. Personalul nedidactic primește prime de carieră profesională în valoare de 500 de lei/an, pentru cursuri și alte categorii de cheltuieli.

Peste  273.000 de cadre didactice vor beneficia de aceste măsuri, cu un buget total estimat la peste 410 milioane de lei.

”Astfel de limite sunt impuse și prin directivele europene, iar UE recomandă statelor membre să impune limite cât mai joase la plățile în numerar pentru a combate eficient spălarea banilor.” a declarat deputatul de Arad, Mihai Fifor.

”Sunt și alte state în UE care au o limită similară celei din România, iar acolo nimeni nu este scandalizat (Ex. Franța, Spania)

Ce nu spun cei care critică măsura limitării plăților cash:

O persoană fizică poate cheltui oricât de mult cash poate și dorește în aceeași zi.

Limita de 5.000 de lei vizează plata cash LA ACELAȘI magazin (/PFA/întreprindere familială etc.). Poate însă face plăți de acest gen la oricâte magazine dorește.

Limita de 5.000 de lei este pe zi, nu pe lună. Iar limita PE ZI este mai mare decât salariul mediu LUNAR pe economie.  

Limita de 5.000 de lei este doar între persoana fizică și același magazin (sau alt tip de pers. juridică).

Între persoanele fizice, limita plăților în numerar este de 10.000 de lei pe zi, către aceeași persoană fizică. Dar se pot face oricâte plăți în limita acestui plafon către alte persoane fizice distincte.

 Franța și Spania au de asemenea o limită de 1.000 de euro (5.000 lei) pentru plățile în numerar între o persoană fizică și un magazin sau altă persoană juridică.  

 Există o directivă europeană care a impus o limită de 10.000 de euro pentru plățile în numerar, dar care recomandă statelor membre să impună limite naționale cât mai joase față de nivelul general, întrucât această măsură este eficientă în combaterea spălării banilor.

Din expunerea de motive a Directivei europene 2015/849: „Utilizarea plăților mari în numerar este extrem de vulnerabilă la fenomenul spălării banilor și al finanțării terorismului. În scopul de a spori vigilența și de a atenua riscurile generate de plățile în numerar, persoanele care comercializează bunuri ar trebui să facă obiectul prezentei directive în măsura în care efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10 000 EUR. Statele membre ar trebui să fie în măsură să adopte praguri inferioare, limitări generale suplimentare ale utilizării numerarului și alte dispoziții mai stricte.” a adăugat deputatul Mihai Fifor.

Mă intreb, oare cât timp își mai bate joc Primăria Aradului de elevii de la Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”? Cât timp incompetența echipei PNL conduse de primarul Călin Bibarț va avea ca rezultat întârzierea cu ani și ani a unor investiții în Arad?

Povestea reabilitării clădirilor Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” adună deja vreo șapte ani în care s-a sperat că această unitate de învățământ preuniversitar de elită a Aradului va primi o față nouă.

Primele documentații au fost elaborate de Primărie încă în anul 2016, iar în 2017 s-a aprobat finanțarea lucrărilor prin programul PNDL. Da, este vorba despre acest instrument de finanțare promovat de guvernarea PSD, care a condus la realizarea multor investiții care au ajutat la dezvoltarea acelor comunități locale din România.

Este drept, vorbim de acele administrații locale care s-au dovedit capabile să gestioneze proiectele accesate cu această finanțare.

La Arad, dacă bine ne amintim, prin PNDL II s-a obținut, printre alte obiective, finanțarea de 14.301.134 lei pentru reabilitarea Colegiului Național „Elena Ghiba Birta” și 16.684.389,33 lei pentru reabilitarea Colegiului Economic.

Însă povestea clădirilor de la „Ghiba” pare fără sfârșit. Deși din anul 2019 a fost desemnat executantul lucrărilor, care aveau termen de finalizare 24 de luni, iată, am ajuns în anul 2023 și a început din nou școala fără ca elevii de la acest important colegiu să se poată bucura de toate facilitățile oferite de clădirile reabilitate. 

Promisiuni peste promisiuni, bani și iar bani cheltuiti aproape fara numar, un șantier prelungit la nesfârșit, cu probleme apărute pe parcurs (care, dacă s-ar fi lucrat înțelept, puteau fi prevăzute din start), fără ca lucrarea să fie finalizată.

Anii au trecut, banii au fost cheltuiți fără finalitatea așteptată, iar asta nu ne poate împiedica să ne gândim și la posibile probleme care ar trebui sa atraga atentia institutiilor competente.

Asta, insa, nu i-a împiedicat pe cei aflați la conducerea Primăriei să se laude, de-a lungul anilor, cu  mărețele lor realizări, finanțate printr-un program investițional al guvernării PSD.

Cu atât au rămas, cu lauda: copiii au început noul an școlar în condiții de improvizație, deși Călin Bibarț și ai lui anunțau nu demult că debutul școlii în acest an va însemna reluarea cursurilor în clădirile a căror reabilitare trebuia să fie încheiată.

Incompetență, amatorism, lipsa unei minime experiențe manageriale, suficiență și, mai ales, multă infatuare, lipsa oricărui respect față de copii, toate acestea se dovedesc, din nou, a fi atribute ale rușinoasei administrații locale PNL, care de prea mulți ani conduce Aradul.

Copiii care învață la „Ghiba”, părinții  lor, arădenii merită cu mult mai mult decât le oferă acești habarniști politruci conduși de primarul Bibarț!

Deputat Mihai Fifor

Președinte PSD Arad

Pentru Organizația municipală PSD Arad, egalitatea de șanse nu este doar un slogan, ci o realitate. În urma alegerilor de săptămâna trecută, din noul Birou municipal al PSD Arad fac parte 13 femei și 12 bărbați, ceea ce demonstrează încă o dată dorința noii conduceri de a apăra egalitatea de șanse și de a promova membrii doar pe criterii de competență.

„Egalitatea de șanse reprezintă o valoare fundamentală pentru stânga modernă, iar noi, cei din organizația municipală, cred că suntem un exemplu pentru alte organizații din țară, având în acest moment un număr aproape egal de femei și bărbați în Biroul municipal PSD Arad. A fost și o dorință a mea de a da mai multe șanse femeilor social-democrate, dar și tinerilor, dovadă că și noua generație de stânga se regăsește în număr mare în conducerea Organizației municipale PSD Arad.

De altfel, egalitatea de șanse și promovarea femeilor în cadrul structurilor de conducere ale partidului, dar și pe listele pentru alegerile de anul viitor este unul dintre obiectivele PSD anunțate de președintele Marcel Ciolacu. Un obiectiv pe care ni l-am propus și noi, la nivel de municipiu, iar pentru alegerile locale vom avea pe listă cel puțin 30 la sută femei, dar eu cred că vom depăși această limită și vom merge spre procentul pe care îl avem în biroul municipal“, declară viceprimarul Ilie Cheșa, președintele Organizației municipale PSD Arad.

PSD îşi menţine propunerea ca marile companii să plătească impozit cel puţin 1% din cifra de afaceri şi continuă demersul ca la un moment dat România să intre într-o impozitare progresivă. Inclusiv Comisia Europeană şi Banca Mondială se referă la excepţiile pe care le avem în legislație şi care în acest moment nu mai creează un climat concurenţial corect.

„PSD rămâne consecvent și perseverent! Este echitabil social și economic ca impozitul pe profit al marilor companii să reprezinte măcar echivalentul a 1% din cifra de afaceri. Este un principiu deja consacrat și aplicat în UE, în privința companiilor din energie. Astfel s-ar pune capăt și unor practici de optimizare fiscală prin care bugetul statului pierde sume consistente.

La drept vorbind, România nu-și mai poate permite să îngăduie astfel de inginerii fiscale prin care mari companii își diminuează artificial profiturile și ajung să plătească considerabil mai puțin decât echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

Dincolo de principii și echitate este și realitatea care impune ca veniturile statului să crească pentru a susține plata salariilor, pensiilor simultan cu reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice“, susține Ilie Cheșa, președintele organizației municipale PSD Arad.