Elevii vor intra în vacanță începând de vineri, după terminarea cursurilor, și vor reveni la școală pe 3 noiembrie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.
Anul școlar 2025-2026 este structurat pe intervale de cursuri și vacanțe, după cum urmează:
* intervale de cursuri
– de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025;
– de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie;
– de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare;
– de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare, după caz, până vineri, 3 aprilie 2026;
– de miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026;
* intervale de vacanță:
– de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025;
– de sâmbătă, 20 decembrie, 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026;
– o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;
– de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026;
– de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.
Vacanța de o săptămână din semestrul al doilea va fi stabilită de inspectoratele școlare județene și de cel al municipiului București, în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.
Programele ‘Școala altfel’ și ‘Săptămâna verde’ se vor desfășura în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unitățile de învățământ.
Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 5 iunie 2026.
Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 12 iunie 2026, iar pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 26 iunie 2026.
La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor ‘Școala altfel’ și ‘Săptămâna verde’ se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.
În situația suspendării cursurilor, conform regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei școlare prin modalități alternative stabilite de consiliul de administrație al unității de învățământ nu se dispun în perioada vacanțelor școlare.
În situații deosebite, bine fundamentate, în funcție de condițiile climaterice locale speciale și de specificul școlii, inspectoratele școlare pot aproba, cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, la cererea conducerii unităților de învățământ, modificări ale structurii anului școlar stabilite prin prezentul ordin, scrie agerpres.ro.
Afacerile din din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au crescut, în primele opt luni ale anului curent, atât ca serie brută (+4,8%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+4,3%), față de intervalul similar din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, ca serie brută, au fost raportate creșteri în: activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (+20,4%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (+13%), comerțul cu autovehicule (+3,6%) și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+1,8%).
În același timp, ca serie ajustată, a fost înregistrat un salt al cifrei de afaceri de 4,3%, de la un an la altul.
Totodată, la nivelul lunii august 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, ca serie brută, a scăzut cu 1,5%, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, ca urmare a activităților din: comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-4,2%), comerțul cu autovehicule (-1,2%) și comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-1,1%). Pe de altă parte, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au crescut cu 5%.
Cifra de afaceri din același tip de comerț, ca serie ajustată, a consemnat o creștere cu 4,5% în august, anul curent, față de august 2024.
Potrivit sursei citate, față de iulie 2025, în august, afacerile din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor s-au diminuat cu 26,4%, ca serie brută, pe fondul rezultatelor negative din comerțul cu autovehicule (-30,1%), activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (-27,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente; întreținerea și repararea motocicletelor (-22,1%) și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-17,4%), scrie agerpres.ro.
Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, și a stabilit că actul normativ este neconstituțional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
‘Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept’, preciza ÎCCJ într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puțin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
‘Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă’, arăta Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48 – 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
‘Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției’, spunea premierul.










