România intră într-o nouă eră farmaceutică: tratamente inovatoare pentru cancer, diabet, obezitate și boli autoimune au fost aprobate oficial de Ministerul Sănătății. Prețurile depășesc însă în multe cazuri zeci de mii de lei per cutie, ceea ce ridică întrebări despre accesul real al pacienților și sustenabilitatea bugetului de sănătate, scrie stiripesurse.ro.
Monitorul Oficial a publicat marți, 30 septembrie 2025, Ordinul Ministerului Sănătății prin care sunt actualizate listele naționale ale prețurilor maximale pentru sute de medicamente esențiale. Decizia aduce pe piață terapii de ultimă generație pentru cancer, boli autoimune, diabet și obezitate, dar și primele biosimilare așteptate să reducă costurile pacienților. În același timp, unele produse sunt scoase din catalog, iar prețurile unor tratamente depășesc 50.000 de lei per cutie.
Cancer: intrări „pe nevoi speciale” la prețuri colosale
Printre cele mai spectaculoase noutăți se numără Padcev (enfortumab vedotin), folosit în cancerele vezicale avansate, cu prețuri de peste 4.300 de lei/flacon, dar disponibil doar în câteva zeci de cutii.
Alături de acesta, România introduce pentru prima dată Orserdu (elacestrant), un medicament destinat cancerului de sân HR+/HER2− rezistent la alte terapii, care costă aproape 40.000 de lei/cutie.
Un alt nume greu este Welireg (belzutifan), o moleculă inovatoare pentru cancere renale și sindromul Von Hippel-Lindau, a cărei cutie depășește 97.000 de lei.
Aceste terapii sunt aduse prin procedura „nevoi speciale”, în cantități limitate și pe perioade determinate, ceea ce ridică întrebarea: vor avea pacienții acces real la ele sau vor fi doar „pe hârtie”?
Diabet și obezitate: intră „vedetele” mondiale
Pentru prima dată, România aprobă oficial prețuri pentru două molecule considerate „game changers” în diabet și obezitate:
Mounjaro (tirzepatid), sub formă de stilou injector (KwikPen), la un preț de peste 2.200 de lei per pen.
Rybelsus (semaglutid oral), prima tabletă de tip GLP-1, la 523–1.554 de lei, în funcție de doză.
Aceste tratamente sunt deja celebre pe piețele occidentale pentru efectele spectaculoase asupra scăderii glicemiei și a greutății corporale. Cererea uriașă ar putea duce însă la deficit de stocuri, exact ca în SUA și Europa de Vest.
Biosimilarele: promisiunea scăderii prețurilor
Pentru pacienții români cu boli autoimune, vești bune vin prin listarea primelor biosimilare de omalizumab (Omlyclo) și adalimumab (Hyrimoz).
O seringă de Omlyclo costă între 490 și 977 de lei, față de mii de lei cât se plătea până acum pentru originatorul Xolair.
Hyrimoz, biosimilar de Humira, are preț de aprox. 1.980 de lei pentru două seringi.
Dacă vor intra rapid în programele naționale, aceste produse ar putea reduce presiunea uriașă pe bugetele CNAS și ar aduce acces mai larg pacienților.
Anticoagulante, cardiologie și neurologie
Pe segmentul cardiovascular, noile prețuri confirmă o aliniere a costurilor pentru anticoagulantele orale de ultimă generație (DOAC):
Eliquis și Xarelto costă între 300 și 900 de lei, în funcție de doză,
Roteas (edoxaban) se poziționează similar, la 341 de lei.
De remarcat și apariția pe piață a combinațiilor generice de ezetimib + atorvastatin (Co-Atoris), la prețuri accesibile, în jur de 40–60 de lei/cutie, care ar putea crește aderența la tratamentul pentru hipercolesterolemie.
În neurologie, apar generice noi pentru scleroza multiplă (dimetil fumarat, fingolimod), dar și produse esențiale pentru spitale precum metronidazolul perfuzabil sau oxitocina utilizată în obstetrică.
Costuri uriașe în oncologie și imunologie
Pe lângă intrările noi, rămân în Catalog terapii care de ani buni înghit cea mai mare parte a bugetelor de medicamente compensate:
Hemlibra (emicizumab): până la 44.000 de lei/flacon,
Vosevi (antiviral pentru hepatita C): 55.700 de lei/cutie,
Keytruda (pembrolizumab): 13.400 de lei/flacon,
Skyrizi (risankizumab) pentru psoriazis: aproape 14.000 de lei/cutie.
Aceste cifre arată presiunea enormă asupra finanțării sănătății, dar și speranța pe care aceste tratamente o aduc pacienților.
Delistări și valabilitate limitată
Nu toate veștile sunt bune: zeci de poziții de medicamente au fost abrogate, ceea ce în practică înseamnă fie retragerea unor produse de pe piață, fie înlocuirea lor cu forme noi.
De asemenea, multe prețuri sunt aprobate doar pentru 8 luni sau până la o dată fixă (ex. 31.10.2025 sau 30.06.2026), ceea ce înseamnă că lista va fi revizuită constant și pacienții trebuie să fie atenți la disponibilitate.
Experții avertizează că, pe lângă entuziasmul introducerii terapiilor inovatoare, România trebuie să rezolve două probleme-cheie:
- Accesul real la tratament – să nu rămână doar pe hârtie, în Monitorul Oficial.
- Sustenabilitatea bugetară – cum vor fi acoperite terapii de zeci de mii de lei pe pacient, fără să fie sacrificate medicamentele esențiale ieftine.
În același timp, pacienții cu boli cronice așteaptă ca noile biosimilare și generice să fie rapid introduse în schemele compensate, pentru a ușura povara financiară.
Înscrierile în Programul „Rabla” 2025 pentru persoane fizice au debutat marți, 30 septembrie, pe platforma oficială a Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și se vor încheia pe 25 noiembrie, la ora 23:59, sau mai devreme, dacă bugetul se epuizează. Pentru această sesiune, bugetul total este de 200 milioane de lei, de peste trei ori mai mic decât cel anunțat inițial în vară.
Fondurile sunt împărțite astfel:
80.000.000 lei – pentru achiziția de autovehicule cu motorizare termică (inclusiv GPL/GNC), motociclete și hibride;
120.000.000 lei – pentru autovehicule plug-in hibrid, motociclete electrice și mașini pur electrice.
Valoarea ecotichetelor pentru persoane fizice
18.500 lei – autovehicul pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
15.000 lei – autovehicul plug-in hibrid sau motocicletă electrică;
12.000 lei – autovehicul hibrid;
10.000 lei – autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau motocicletă.
Înscrierile se fac exclusiv online, prin aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, fără intermediari.
Solicitanții pot obține unul sau două ecotichete, în schimbul predării spre casare a unui număr echivalent de autovehicule uzate. Totuși, nu se pot cumula două ecotichete pentru aceeași mașină.
Valoarea ecotichetului se deduce direct din prețul de vânzare al autovehiculului nou, cu TVA, de către producătorul validat. Diferența se achită de beneficiar din surse proprii sau prin finanțare bancară/leasing. Finanțarea nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al autovehiculului nou.
Programul „Rabla” 2025 pentru persoane fizice era programat să înceapă pe 19 iunie, însă lansarea a fost suspendată. Inițial, suma alocată era de 610 milioane lei, dar ulterior, prin ordonanță de urgență, bugetul a fost redus la 200 milioane lei, scrie stirileprotv.ro.
Un arădean a câștigat 680 de mii de lei la tragerea Noroc, de duminică
LocalUltimele stiri 30 septembrie 2025 0
La tragerea Noroc, de duminică, la categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 680.428,80 de lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Arad. 53.711,56 de lei este câștigul înregistrat la categoria a III-a, tot la Noroc. Biletul norocos a fost jucat la o agenție loto din Timișoara.
Joi, 2 octombrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 28 septembrie, Loteria Română a acordat 35.296 de câștiguri în valoare totală de peste 3,07 milioane de lei.
La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 36,21 milioane de lei (peste 7,13 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,82 milioane de lei (peste 556.100 de euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 33,68 milioane de lei (peste 6,63 milioane de euro), iar la categoria a II-a se înregistrează un report de peste 1 milion de lei (peste 197.300 de euro). La Noroc Plus se înregistrează un report la categoria I în valoare de peste 109.500 de lei (peste 21.500 de euro).
La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 262.300 de lei (peste 51.600 de euro), iar la categoria a II-a se înregistrează un report de peste 67.700 (peste 13.300 de euro). La Super Noroc, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 224.500 de lei (peste 44.200 de euro).
O camionetă care transporta trei autoturisme s-a făcut scrum, pe autostrada A1, în apropiere de Pecica
LocalUltimele stiri 30 septembrie 2025 0
În data de 30 septembrie 2025, în jurul orei 01:00, pompierii militari arădeni au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o camionetă care transporta trei autoturisme, pe autostrada A1, în apropierea localității Pecica.
Pentru misiune, au fost alocate forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Arad, cu o autospecială de stingere.
La sosirea echipajului de intervenție, incendiul se manifesta prin ardere generalizată la camioneta care se afla parcată. Incendiul a fost lichidat prompt, cele trei autoturisme fiind protejate de flăcări.
Camioneta a fost afectată în totalitate, iar cauza probabilă a producerii incendiului a fost stabilită ca fiind efectul termic.
Din fericire, nu s-au înregistrat victime.
Poliția a făcut prăpăd pe autostrada Deva-Nădlac. Sute de șoferi au fost amendați
LocalUltimele stiri 30 septembrie 2025 0
La data de 29 septembrie a.c., polițiștii Biroului de Poliție Autostradă A1 Deva-Nădlac cu sprijinul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Arad, al Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier, al Registrului Auto Român, Gărzii Naționale de Mediu și al Direcției Regionale Vamale, au desfășurat o acțiune pentru prevenirea migrației ilegale, impunerii respectării legislației rutiere și reducerii riscului de accidente.
În cadrul activității au fost aplicate 365 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 184.200 de lei, fiind reținute 10 permise de conducere, retrase 11 certificate de înmatriculare și constatate 2 infracțiuni rutiere.
Aceste acțiuni au caracter permanent și se desfășoară periodic, pentru prevenirea oricăror evenimente care ar putea perturba ordinea și liniștea publică, precum și pentru conștientizarea participanților la trafic, cu privire la riscurile la care se expun, prin nerespectarea legislației rutiere.
Consiliul Județean Arad a alocat din excedentul bugetar suma de 331.500 mii lei pentru două dotări importante la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă: un microbuz școlar, care va asigura transportul elevilor în condiții sigure și un nou sistem de încălzire pentru clădirea din strada C. Ignat nr. 10, pentru că actuala centrală cedează tot mai des și pune probleme de funcționare în sezonul rece.
„Fiecare copil merită să învețe și să se dezvolte în condiții decente. Am asigurat fondurile necesare pentru achziționarea unui microbuz, din resursele noastre, ale Consiliului Județean, deoarece nu am putut să-l cumpărăm pe celelalte programe prin care am dotat școlile din județ cu microbuze: PNRR și Agenția Fondului de Mediu. De asemenea, o centrală care este nesigură, în pragul iernii, care se strică mereu sau lipsa unui mijloc de transport sigur nu au ce căuta într-o școală. De aceea, Consiliul Județean se implică direct și rezolvă aceste probleme concrete”, a spus Péró Tamás, vicepreședinte al Consiliului Județean Arad.
Investițiile la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad fac parte din strategia Consiliului județean Arad de a investi în învățământul special, aflat în atribuțiile instituției județene. La începutul acestui an, școlile aflate în subordinea CJA au beneficiat de o serie de investiții, dintre care amintim: la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad au fost efectuate reparații și lucrări de igienizare în sălile de clasă, pe holuri și la cantină. La Liceul Special „Sfânta Maria” Arad au fost realizate lucrări de igienizare și reparații la blocul alimentar, la holuri, săli de clasă și grupuri sanitare. La Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” Ineu s-au realizat lucrări de reabilitare a clădirii și a fost refăcută aleea din curtea școlii.
În școlile speciale din subordinea Consiliului județean Arad învață aproximativ 1300 de elevi.
Drumul județean DJ 763A, cuprins între km 13+400 și km 19+200, a fost trecut din categoria drumurilor de interes județean în categoria drumurilor de interes local și a transferat din domeniul public al județului Arad în domeniul public al comunei Hălmăgel, conform solicitării Consiliului Local al comunei Hălmăgel. Drumul face legătura între centrul de comună Hălmăgel și satul aparținător Târnăvița.
Consiliul Județean Arad a fost de acord cu această cerere, decizia fiind justificată de faptul că acest sector de drum nu îndeplinește condițiile tehnice pentru un drum județean, neavând lățimea platformei și a carosabilului specifice acestei categorii. În plus, având în vedere că drumul deservește direct comuna Hălmăgel, administrarea la nivel local este soluția optimă pentru întreținere și modernizare.
Sergiu Bîlcea, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, a declarat: „Prin această hotărâre, corectăm situația juridică a unui drum care, în mod firesc, trebuie să fie gestionat la nivel local. Consiliul Județean își concentrează resursele pe drumurile județene cu rol strategic pentru conectivitatea întregului județ, iar Consiliul Local Hălmăgel va avea posibilitatea să administreze acest tronson în interesul direct al comunității”, a declarat vicepreședintele CJA:
Adoptarea hotărârii va determina radierea sectorului DJ 763A km 13+400 – km 19+200 din inventarul drumurilor județene și actualizarea patrimoniului județului Arad.
„Pentru a nu împovăra bugetul comunelor, prin reclasificarea unor tronsoane de drum, din județean în comunal, am avut în vedere și alocarea de fonduri pentru întreținerea reabilitarea sau modernizarea respectivelor drumuri. Sursa finanțării este fie din fondurile destinate destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, fie din fondul aflat la dispoziția Consiliului Județean pe care-l repartizează, an de an, comunelor și orașelor din județ”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
***
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Arad a început un demers mai amplu de identificare a drumurilor care nu întrunesc condițiile pentru menținerea loc cu statut de drum județean. Până în acest moment, au fost transferate către primăriile locale, o serie de drumuri care deservesc strict comunitate locală, cum ar fi:
DJ 682C (km 5+500 – km 6+738), trecut în administrarea comunei Vladimirescu, DJ 709G (km 0 – km 3+500), trecut în administrarea comunei Vladimirescu, DJ 790 (km 2+135 – km 7+595), trecut în administrarea comunei Șofronea, DJ 792G (km 2+848 – km 13+359), trecut în administrarea comunelor Bârsa și Bocsig, DJ 790 (km 0 – km 2+135), trecut în administrarea municipiului Arad, DJ 792G (km 0 – km 2+848), trecut în administrarea orașului Sebiș, DJ 708F (km 0 – km 0+500), trecut în administrarea comunei Brazii, DJ 792F (km 0 – km 9+200), trecut în administrarea comunelor Hălmăgel și Hălmagiu, DJ 708D (km 0 – km 6+400) trecut în administrarea comunelor Tauț și Șilindia, DJ 709K (km 0 – km 16+054) trecut în administrarea comunelor Zerind și Pilu.
În perioada 07 iulie – 19 septembrie 2025, inspectorii de muncă din cadrul I.T.M. Arad au desfășurat acțiuni de control la beneficiarii care utilizează muncă necalificată cu caracter ocazional în domeniile prevăzute expres de Legea nr. 52 / 2011 – privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.
Cu prilejul acestor acțiuni, inspectorii de muncă au verificat modul în care sunt respectate dispozițiile legale cu privire la raportul de muncă creat între beneficiar și zilier.
S-a urmărit cu precădere identificarea beneficiarilor care folosesc zilieri fără respectarea dispozițiilor Legii nr. 52 / 2011 și evident luarea măsurilor care se impun pentru intrarea în legalitate, identificarea celor care utilizează munca fără forme legale a tinerilor și a copiilor, depistarea situațiilor în care beneficiarii eludează prevederile legale în materie, folosind zilieri în condițiile în care era obligatoriu încheierea contractelor individuale de muncă.
Accent a fost pus și pe determinarea beneficiarilor de a respecta obligația de a înființa, completa și prezenta registrul electronic de evidență a zilierilor. Nu în ultimul rând, s-a urmărit creșterea gradului de conștientizare a beneficiarilor și a zilierilor, în ceea ce privește importanța respectării duratei timpului de muncă, a obligației de plată a muncii prestate de zilier, a folosirii muncii cu zilieri doar în domeniile expres prevăzute de actul normativ și evidențierea zilierilor prin înregistrarea în registrul electronic de zilieri.
Reamintim celor interesați, că pot avea calitate de beneficiar, următoarele entități: persoana juridică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală și întreprinderea familială.
Totodată, pot desfășura activități necalificate cu caracter ocazional (în regim zilier), atât cetățenii români cât și cetățenii străini care posedă capacitate de muncă.
În ceea ce privește lucrătorii minori cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, aceștia pot desfășura numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este pusă în pericol starea de sănătate; pentru cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani este necesar acordul părinților sau a reprezentanților legali, după caz.
Tot la data de 19.09.2025 s-a încheiat Campania Națională de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru asigurarea securității și protecția lucrătorilor care desfășoară activitate în industria extractivă – CAEN 05, 07, 08.
Aceasta s-a desfășurat pe parcursul a șapte luni, și a urmărit creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește obligativitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în acest domeniu de activitate, având în vedere faptul că lucrătorii care își desfășoară activitatea în acest sector sunt supuși unor riscuri deosebite, cele mai semnificative fiind:
- riscuri de explozie a amestecurilor de gaze care se formează în timpul activității;
- riscuri legate de echipamentele de muncă;
- riscuri legate de nerespectarea monografiei de lucru la locurile de muncă din cariere;
- riscuri legate de activitatea de transport la și de la locurile de muncă, cum ar fi căi de acces și de circulație neconforme;
În ambele acțiuni de control inspectorii de muncă au avut ca obiectiv eliminarea neconformităților constatate, astfel că au dispus măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților, cazurile grave fiind sancționate contravențional.
Un număr de 104.309 de persoane au fost integrate pe piața muncii, în primele opt luni ale anului, datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de structurile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), informează, luni, instituția.
Din totalul persoanelor ocupate până la 31 august, 52.889 au peste 45 de ani, 19.626 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 8.258 au între 30 și 35 de ani, 8.071 au între 25 și 30 de ani, iar 15.465 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 18.681 sunt tineri NEET.
Numărul femeilor încadrate este de 49.427, iar al bărbaților de 54.882, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 47,39%, respectiv de 52,61%.
În funcție de rezidență, 53.911 persoane angajate în perioada de referință provin din mediul urban, iar 50.398 persoane sunt din mediul rural.
Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (34.026), profesionale (24.904), gimnaziale (24.703), 11.793 fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul ANOFM în primele opt luni ale anului, 29.652 fac parte din categoria celor greu și foarte greu ocupabile.
Un clasament al județelor cu cele mai multe persoane angajate arată că București ocupă primul loc (10.484), urmat de Iași (4.562) și de Timiș (4.017), scrie agerpres.ro.
Amenajare piscicolă ilegală, descoperită la Moneasa! Amendă uriașă dată de Grada de Mediu
LocalUltimele stiri 29 septembrie 2025 0
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad au efectuat un control în stațiunea Moneasa, unde au descoperit o amenajare piscicolă folosită pentru pescuit sportiv.
La fața locului au fost surprinse două persoane care practicau pescuitul, însă verificările au scos la iveală că agentul economic ce are în chirie și exploatează luciul de apă nu deține actele de reglementare necesare din punct de vedere al gospodăririi apelor pentru o astfel de activitate.
În urma neregulilor constatate, operatorul a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 35.000 lei.
