Sectorul medical, atât cel privat, cât și cel de stat, este domeniul despre care românii cred că va face cel mai bine față unei crize financiare, evaluând stabilitatea pe care ar putea să o aibă ca angajator. Astfel, aproape 27% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs sunt de părere că acesta este cel mai stabil sector, din punctul de vedere al locurilor de muncă, în această perioadă. 24,1% mizează pe sectorul public și 24% pe industria alimentară. Sectorul farmaceutic este un alt domeniu despre care românii cred că va face față fără mari probleme dificultăților economice. Pe de altă parte, domenii precum imobiliare, turism, asigurări sau HoReCa sunt considerate mai fragile în fața fluctuațiilor economice și, prin urmare, beneficiază de indici de încredere scăzuți ca angajatori.
Principalul criteriu în funcție de care evaluează un sector de activitate ca fiind de încredere este stabilitatea locului de muncă, asa cum arată răspunsurile a 83% dintre participanți. Urmează salariul mediu net și beneficiile care se oferă în mod uzual în domeniul respectiv, posibilitatea de a crește profesional și vechimea pe care angajatorii mari din domeniul respectiv o au în piață.
Un alt element de noutate este procentul atât de mare, de 75%, al celor care spun ferm că sunt dispuși să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăși mai ușor o perioadă instabilă din punct de vedere economic. 21% nu sunt deciși, dar iau în calcul această variantă, dacă oportunitatea apare și este necesar și doar 4% spun un „nu” hotărât.
Ca profil de companie, companiile mari, multinaționale sunt văzute ca fiind cele mai sigure și cele mai solide în fața incertitudinilor economice, urmate, la scurtă distanță, de companiile de stat. Doar 10% dintre participanții la sondaj acordă încredere crescută start-up-urilor și companiilor antreprenoriale.
Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.050 de respondenți care, în momentul de față lucrează.

Programul „Litoralul pentru toți” revine în toamna anului 2025, oferind reduceri consistente pentru turiștii care aleg să meargă la mare între 1 septembrie și 15 octombrie. În această perioadă, prețurile sunt cu până la 40% mai mici față de vârful sezonului estival, iar sejururile sunt disponibile în toate stațiunile de pe litoralul românesc.
Extrasezonul vine cu plaje mai libere, temperaturi plăcute și lipsa aglomerației specifice lunilor de vară. Unitățile de cazare pun la dispoziție pachete variate, de la camere fără masă în hoteluri de două stele, până la servicii all-inclusive în complexuri de patru stele. Durata minimă a unui sejur este de cinci nopți, iar tarifele diferă în funcție de tipul de cazare, distanța față de plajă și facilități, conform Capital.ro.
Lista stațiunilor participante include Mamaia, Eforie Nord și Sud, Neptun, Olimp, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Vama Veche, Costinești și Techirghiol. Eforie Nord se remarcă prin hotelurile cu facilități spa și pachete cu mic dejun inclus, având tarife medii și opțiuni variate, de la pensiuni economice la unități de lux.
Costinești rămâne cea mai accesibilă destinație, cu prețuri între 110 și 200 lei/noapte/persoană pentru cazare fără masă, atrăgând tineri și familii în căutare de vacanțe simple.
Neptun-Jupiter propune pachete all-inclusive în jur de 285 lei/noapte/persoană, potrivite pentru familii și cei care caută relaxare departe de agitația marilor stațiuni.
Venus și Saturn oferă un cadru liniștit, cu prețuri de aproximativ 240 lei/noapte/persoană pentru opțiuni fără masă.
Chiar și Mamaia, cunoscută pentru tarifele ridicate, intră în program cu oferte atractive: un hotel de patru stele oferă pachete all-inclusive de la 209,5 lei/noapte/persoană, iar cazarea fără masă pornește de la 120 lei/noapte/persoană, în camere duble aproape de plajă.
„Litoralul pentru toți” este gândit pentru a stimula turismul în extrasezon, oferind prețuri adaptate tuturor bugetelor și condiții optime de relaxare. Sute de unități de cazare și agenții de turism promovează aceste pachete, mizând pe atractivitatea unei vacanțe la mare în afara vârfului de sezon.

Joi, 14 august, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto duminică, 10 august, Loteria Română a acordat 30.482 de câștiguri în valoare totală de peste 2,17 milioane de lei.
La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 20,74 milioane de lei (peste 4,09 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,48 milioane de lei (peste 489.300 de euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 28,22 milioane de lei (peste 5,56 milioane de euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 151.400 de lei (peste 29.800 de euro). La Noroc Plus este în joc la categoria I un report în valoare de peste 1,38 milioane de lei (peste 272.100 de euro).
La Loto 5/40, la categoria I se înregistrează un report în valoare de peste 712.200 de lei (peste 140.400 de euro), iar la categoria a II-a un report în valoare de peste 44.900 de lei. La Super Noroc se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 151.100 de lei (peste 29.800 de euro), scrie stirileprotv.ro.

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,3% în trimestrul II din 2025, comparativ cu același trimestru al anului trecut pe serie brută și cu 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,3% față de perioada similară din 2024, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal a Institutului Național de Statistică (INS). Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul anterior.
Față de același trimestru din anul 2024, PIB s-a majorat cu 2,1%. În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,4%.
Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2025 o creștere cu 0,3%. În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,3%.
‘Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul II 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 175 din 10 iulie 2025, astfel: rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%; rezultatele trimestrului II 2024, comparativ cu trimestrul I 2024, au fost revizuite de la 100,3% la 99,8%; rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024, au fost revizuite de la 99,8% la 100,3%; rezultatele trimestrului IV 2024, comparativ cu trimestrul III 2024, au fost revizuite de la 100,5% la 100,4%; rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,0% la 100,1%’, menționează INS, într-un comunicat.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, creșterea economică a României este în decelerare, iar investițiile au scăzut cu 30% în primele cinci luni, astfel că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune.
‘E un risc real și trebuie să ne pregătim chiar și în cazul în care intrăm în recesiune să avem soluții, să avem măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai ușoară posibil. Trebuia să fim pregătiți deja (pentru recesiune, n.r.), pentru că avem o creștere economică care a decelerat în fiecare an, timp de patru ani. Deci nu era așa de greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune, dacă analizăm scăderea creșterii economice din fiecare an (…)’, a precizat Nazare, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Banca centrală a transmis recent că noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024, scrie agerpres.ro.

Inspectorii ANAF au luat în collimator firmele care deduc cheltuieli în interesul personal al asociaților sau a acționarilor. Cei care nu-și schimbă obiceiurile riscă verificări la sânge și, după caz, sancțiuni.
Practica societăților comerciale de a obține deduceri la plata TVA sau a impozitului pe venit, introducând în contabilitate și cheltuielile personale ale asociaților, nu este nouă. Multe firme apelează la astfel de subterfugii, iar de cele mai multe ori inspectorii fiscali au închis ochii și le-au acceptat câtă vreme nu se sărea calul.
De curând, însă, astfel de practici au fost incluse pe lista problemelor majore, iar inspectorii ANAF au primit sarcină să le verifice și să le sancționeze. Măsura vine în contextul necesității atragerii unor sume cât mai mari la buget pentru acoperirea deficitului bugetar.
ANAF susține că, în ultima vreme, au fost depistați mai mulți contribuabili care deduc cheltuieli, în contabilitate, ce n-au legătură cu activitățile economice pe care le derulează. Astfel, se deduce parte din TVA-ul și din impozitul pe profit datorat statului.
Potrivit unui comunicat emis de ANAF, patronii unor firme înregistrează pe cheltuieli și deduc TVA și impozit pe profit pentru produse și mărfuri destinate uzului personal al acționarilor sau asociaților. Printre achizițiile nejustificate se numără articole de sport, televizoare, produse cosmetice, diverse ustensile și vase de bucătărie, aparatură de uz casnic, mobilier, bijuterii, alimente, servicii de masă și cazare, pachete de vacanță etc.
Or, în cadrul controalelor, acolo unde au descoperit asemenea, cheltuieli, inspectorii fiscali au refuzat dreptul de deducere. Ei au făcut impuneri suplimentare atât la TVA, cât și la impozitul pe profit.
ANAF avertizează societățile comerciale că va urma un val de controale fiscale ce vor viza tocmai astfel de practici. Prin astfel de demersuri se dorește identificarea și colectarea mai eficientă a sumelor datorate la bugetul de stat.
Drept urmare, ANAF recomandă contribuabililor să-și corecteze comportamentul și modul în care clasifică cheltuielile în contabilitate. Este bine ca administatorii să se asigure că declară corect toate impozitele și taxele datorate, inclusiv prin rectificarea declarațiilor fiscale inițiale.
„Pentru contribuabilii care nu se conformează, ANAF va iniția măsuri graduale constând, într-o primă etapă, într-o campanie de notificare și verificări documentare, după caz, urmând ca, pentru contribuabilii cu risc fiscal ridicat, să fie inițiate acțiuni ample de inspecție fiscală”, avertizează ANAF, conform b1tv.ro.

Din 1 septembrie, preoții, călugării și călugărițele nu se vor mai putea trata în spitale dacă nu plătesc asigurarea de sănătate (CASS). După 1 septembrie, preoții, călugării și călugărițele vor putea opta pentru asigurare medicală doar prin plata contribuției individuale, prin depunerea declarației unice la organele fiscale. Plata se va face în două tranșe: 25% din sumă la depunerea declarației și restul de 75% până la 25 mai 2026.
„Această categorie de persoane va beneficia de asigurare de sănătate doar dacă își plătește contribuția, la fel ca restul contribuabililor. Dacă până acum făceau parte din categoria exceptată de la plată, începând cu 1 septembrie 2025 vor trece în rândul celor care trebuie să achite contribuția pentru a avea acces la servicii medicale”, a declarat Monalisa Artenie, purtătoarea de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Iași.
Potrivit acesteia, de acum, de la plata CASS vor fi exceptate strict persoanele care sunt cu adevărat nevoiașe, precum cele incluse în programe sociale sau care suferă de afecțiuni grave. „Personalul monahal deține PFA-uri prin care obține venituri din vânzarea de lumânări și din diverse slujbe religioase. Sunt venituri înregistrate, iar decizia de a-i include în categoria persoanelor care trebuie să plătească contribuția de sănătate nu a fost întâmplătoare. Măsura a venit după confirmarea unor informații privind aceste surse de câștig”, a explicat Monalisa Artenie, pentru Ziarul de Iași.
Aceasta a mai susținut că atunci când mergem la medic vrem să fim tratați în condiții bune, cu aparatură de ultimă generație, or toate acestea costă bani, așa că trebuie să plătim CASS.