Economia României se bazează pe consum, iar potrivit datelor oficiale Eurostat, țara noastră a avut cea mai mare creștere din Europa la capitolul bunurilor și serviciilor de consum. România înregistrează o creștere de 5,8% pentru anul 2024.
”În 2024, rata anuală a inflației în UE a fost de 2,6%.
Prețurile bunurilor și serviciilor de consum au crescut cel mai mult în:
România (+5,8% față de 2023)
Belgia (+4,3%)
Croația (+4,0%)”, arată datele Eurostat.
În contextul în care deja aveam o creștere de prețuri, Guvernul a crescut TVA-ul de la 19% la 21%, ceea ce se traduce printr-o creștere automată a prețurilor. De asemenea, inflația a crescut în România la 7,84%, ceea ce va genera o creștere și mai mare de prețuri.
Rata anuală a inflaţiei în iulie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent a fost 7,84%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la mărfurile nealimentare cu 8,18%. În acelaşi interval, preţurile serviciilor s-au majorat cu 7,33%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,67%, scrie stiripesurse.ro.

Câștigul salarial mediu net a crescut la 5.539 lei în luna iunie 2025, fiind mai mare cu 31 lei (+0,6%) față de luna anterioară, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de statistică (INS). Câștigul salarial mediu brut a fost 9.246 lei, cu 59 lei (+0,6%) mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (12.656 lei) și în activitățile de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (11.957 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (3.367 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.442 lei). Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 7%.
Indicele câștigului salarial real a fost 101,3% în luna iunie 2025 față de luna iunie 2024. Indicele câștigului salarial real a fost 100,1% în luna iunie 2025 față de luna mai 2025. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 254,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025.
‘În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an’, precizează INS.
În luna iunie 2025 comparativ cu luna precedentă, în majoritatea activităților din sectorul economic nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și reducerilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 10,7% în activități de editare, respectiv cu 10,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor; între 5,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, telecomunicații, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activități de servicii anexe extracției, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), scrie agerpres.ro.

Ministerul Sănătății vrea ca decontarea serviciilor medicale la medicii de familie să se facă doar după ce pacienții trimit un SMS de confirmare. Măsura are ca scop prevenirea fraudelor din sistemul medical, după ce au fost descoperite cazuri în care unii medici au declarat consultații fictive pentru a încasa bani.
Medicii de familie consideră că ideea este greu de pus în practică și va afecta direct relația cu pacienții. Ei atrag atenția că mulți pacienți, mai ales vârstnici, nu au telefon mobil sau nu știu să trimită mesaje, ceea ce ar putea îngreuna accesul la consultații.
„Totul e o nebunie. Totul duce la îngreunarea actului medical. De fapt, noi medici am ajuns un fel de conțopiști. Noi ne omorâm cu hârtiile, cu raportările, cu toate nebuniile astea. Nu facem treaba. Vine pacientul, îl consult, îi dau o rețetă normală”, a declarat medicul de familie Mihai Moisescu, potrivit stiripesurse.ro.
Cadrele medicale spun că sistemul este deja sufocat de birocrație, iar noua regulă ar adăuga încă o povară administrativă, în detrimentul timpului dedicat pacienților. În timp ce autoritățile insistă că schimbarea este necesară, medicii cer soluții adaptate realității din cabinete și nevoilor pacienților.
Pacienţii vor fi informaţi prin SMS sau e-mail privind serviciile medicale de care au beneficiat, a anunţat, în iulie, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Horaţiu Moldovan. „La fel cum, în momentul de faţă, orice pacient care primeşte un serviciu medical spitalicesc primeşte un mesaj prin care i se solicită un feedback, într-o manieră oarecum asemănătoare, în momentul în care un pacient beneficiază de un serviciu medical, la orice nivel, de la medicină de familie, ambulatoriu de specialitate, spital, dispozitiv medical, farmacie va primi un mesaj, un SMS sau un e-mail, în care este informat că i s-a realizat serviciul respectiv şi, desigur, va exista şi posibilitatea transmiterii unei informaţii suplimentare precum decontul de care a beneficiat şi, de asemenea, anumite mecanisme de feedback care pot să fie implementate”, a declarat preşedintele CNAS.

Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării, a declarat că reforma administrației locale va viza reducerea a peste 40.000 de posturi, ceea ce va aduce economii de 2,2 miliarde de lei pe an. „Această tăiere la nivelele cabinetelor demnitarilor se aplică și la nivel central, acolo sunt tăieri și la cabinetul prim-ministrului, a vicepremierilor, a miniștrilor, a secretarilor de stat și așa mai departe, deci este o reducere a numărului de consilieri de sus până jos și într-adevăr este de peste 6.000 de posturi. Pe partea de Poliție Locală sunt peste 4.000 de posturi care se taie. Iar cu aplicarea acelui procent de 20% e vorba de peste 30.000 de posturi. În total, peste 40.000 de posturi în administrația locală și impactul financiar a acestei părți, la care am lucrat noi, este de 2,2 miliarde de lei anual, atât este economia din aceste măsuri”, a declarat Cseke Attila, conform b1tv.ro.
Ministrul a mai spus că măsura e necesară și pentru a crește veniturile autorităților locale. Cseke Attila a explicat apoi că măsura nu se va aplica peste tot la fel: „Reducerea va fi mult mai mică la cei care nu au astăzi organigrama plină, adică cei care au gestionat statul de funcții și organigrama instituției neocupând toate posturile. Cei care au toate posturile ocupate, sigur, vor avea nevoie de reducere mai consistentă, inclusiv de reorganizare, în sensul în care unii angajați din aparatul bugetar vor trebui să plece”.
Cu o zi înainte, premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat că reforma administrației va include și reduceri de personal, care „se pot face corect, în așa fel încât banii cetățenilor să nu fie risipiți și să fie folosiți pentru servicii pe care ei le văd sau pentru investiții pe care le folosesc”.
„Oamenii raționali știu că dacă faci asta, atunci trebuie să-i ții pe oamenii care sunt buni, pentru că altfel nu îți poți face treaba și vei ajunge să răspunzi pentru faptul că instituția ta nu livrează serviciile către cetățeni așa cum se cuvine în plan local. E cu atât mai mare presiunea, pentru că acolo cetățeanul identifică exact vinovatul, adică primarul în primul rând, sau președintele de consiliu județean”, a mai explicat Ilie Bolojan care, înainte de a fi premier, a lucrat ani în șir în administrația locală din Oradea/Bihor.
Amintim că, anterior, ministrul Cseke Attila avansase ca ipoteză de lucru reducerea cu 20% a posturilor din administrația locală.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit datelor publicate marţi de INS.
„Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) a fost 5,3%”, se arată în comunicatul INS.
Conform statisticii oficiale, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 101,35%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) faţă de precedentele 12 luni (august 2023 – iulie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%.
Energia electrică s-a scumpit considerabil după eliminarea plafonării tarifelor, de la 1 iulie. Facturile au crescut cu 61,5% față de luna anterioară și cu 63% față de iulie 2024, arată datele INS.
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 0,39% faţă de iunie 2025. Cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 39,74%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 0,87% faţă de iunie 2025. Zahărul s-a ieftinit cu 3,08%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,18%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 5,06%, faţă de iunie 2025. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 62,97%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 61,57% faţă de iunie 2025.
Serviciile s-au scumpit cu 7,33%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024, şi cu 1,01% faţă de iunie 2025. Aici cel mai mult s-a scumpit transportul CFR, cu 16,92%, şi serviciile de igienă şi cosmetică, cu 14,06%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024.
Potrivit Institutului Național de Statistică, eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică, de la 1 iulie, a dus la o creștere medie a facturilor de +61,5% față de luna iunie 2025 și de +63% față de iulie 2024, conform stirileprotv.ro.

Meteorologii au emis prognoza pentru următoarele patru săptămâni şi anunţă, în general, temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei în cea mai mare parte a ţării, conform stirileprotv.ro. Şi luna septembrie începe cu temperaturi mai ridicate decât cele specifice perioadei. În primele două săptămâni ale intervalului ploile vor fi deficitare.

Săptămâna 11.08.2025 – 18.08.2025

Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest se vor situa peste cele normale, mai ales în vestul teritoriului. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 18.08.2025 – 25.08.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice şi sud-vestice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest vor fi deficitare, mai ales în vestul şi nord-vestul teritoriului.

Săptămâna 25.08.2025 – 01.09.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest vor fi mai ridicate, mai ales în sud-vest. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 01.09.2025 – 08.09.2025

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2005-2024.

Deficitul balanţei comerciale, adică diferența dintre importuri și exporturi în primul semestru al anului s-a adâncit şi a ajuns la 16,712 miliarde euro, cu 1,618 miliarde euro (+10,7%) mai mare decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), transmite Agerpres.ro.
Exporturile FOB au însumat în primele şase luni 47,676 miliarde euro, iar importurile CIF 64,389 miliarde euro. Practic, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, exporturile au crescut cu 3,1%, iar importurile cu 4,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute în prima jumătate a anului de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,3% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (27,6% la export şi 28,1% la import).
În luna iunie 2025, exporturile FOB au însumat 8,218 miliarde euro, iar importurile CIF au atins 10,592 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,374 miliarde de euro. Faţă de luna iunie 2024, exporturile din iunie 2025 au crescut cu 6,3%, iar importurile au crescut cu 0,6%.
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 a fost de 34,167 miliarde euro la expedieri şi de 46,553 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi şi 72,3% din total importuri.
În ceea ce priveşte valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă, aceasta a fost de 13,509 miliarde euro la exporturi şi de 17,836 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi şi 27,7% din total importuri.

Mai mult de jumătate dintre solurile din Europa și din regiunea mediteraneană erau încă afectate de secetă în intervalul 11–19 iulie 2025, conform unei analize AFP bazate pe datele Observatorului European al Secetei (EDO). Acest nivel de 51,9%, mai mare cu 21 de procente faţă de media perioadei 2012-2024 este cel mai ridicat înregistrat în această perioadă a anului de la începutul observaţiilor, în anul 2012. Proporţia solurilor afectate este stabilă în raport cu prima decadă a lunii iulie, scrie stirileprotv.ro.
Europa de Est şi regiunea Balcanilor este în mod deosebit afectată. În Serbia, unde cvasitotalitatea solurilor (99%) prezintă deficit de apă, rata de alertă ajunge la 68%. Situaţia îi îngrijorează pe producătorii de zmeură din această ţară, Serbia fiind unul dintre cei mai mari exportatori ai acestui produs.
Mai mult de jumătate din solurile de pe teritoriul Ungariei, Bulgariei şi României sunt de asemenea în situaţie de alertă, cu niveluri de 63%, 52% şi respectiv 51%.
În Europa de Vest, situaţia s-a agravat în comparaţie cu prima decadă a lunii iulie. Un procent de 21% dintre soluri prezintă niveluri de alertă, iar Regatul Unit se confruntă în continuare cu o secetă puternică, după o primăvară istoric de caldă.
În Germania, suprafaţa vizată de alertă a crescut semnificativ, de la 9% la 26% între prima şi cea de-a doua decadă a lunii iulie. În Franţa, acest nivel a atins 19%, mai ales în vestul ţării.
Seceta favorizează incendiile, aşa cum s-a întâmplat cu incendiul istoric şi mortal care a izbucnit marţi în regiunea Aude, în sudul Franţei.
Turcia nu este nici ea scutită de penuria de apă: mai mult de trei sferturi din ţară (76%) se confruntă cu seceta. Nivelul de alertă ajunge la 18%.
În regiunea Izmir, situată în vest, această secetă intensifică conflictele dintre turişti şi locuitori privind utilizarea apei.
O problemă care apare şi în alte ţări din regiunea mediteraneană, care concentrează 30% din turismul mondial, este, potrivit climatologilor, o scădere a precipitaţiilor în decursul deceniilor următoare.
Pe de altă parte, Portugalia şi Spania au o situaţie mai bună, cu niveluri de secetă smici (10% şi respectiv 7%).

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în primele şase luni din 2025 o creştere de 2,6% ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 5,9% şi la vânzările de carburanţi cu 2,2%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,2%, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut, pe ansamblu, cu 3,4% în primele şase luni din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 7,0%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 1,1%).
Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,2%.
În luna iunie, faţă de iunie 2024, afacerile din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,8%, serie brută, datorită creşterii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 5,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 2,8%).
Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 0,4%.
Comparativ cu mai 2025, în iune, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cu 1,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,1%, conform zf.ro.