Guvernul a prelungit, prin OUG, plafonarea prețurilor la alimente cu șase luni. Decizia executivului după scandalul din coaliția de guvernare dintre PSD care își dorea menținerea măsurii și PNL și USR care își doreau ca această să înceteze la 1 octombrie.
Prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost adoptată în şedinţa de guvern, a scris ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Anunţul ministrului vine în completarea unei postări anterioare în care salută decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026.
„Salut decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026. Mulţumesc Consiliului Concurenţei pentru datele furnizate în susţinerea acestei măsuri care şi-a dovedit deja utilitatea pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii”, a scris miercuri pe Facebook ministrul Agriculturii.
Pe acest subiect, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, că Guvernul va aproba joi prelungirea cu 6 luni a măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Anunțul premierului a venit după ce măsura a dus la un scandal de proporții în coaliția de guvernare.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de Guvern de mâine acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect, am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”, a declarat Bolojan, miercuri, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.
În 1 octombrie expira termenul până la care 17 produse alimentare de bază aveau adaosul comercial plafonat, în urma unei decizii a Guvernului Ciolacu, prelungită ulterior, scrie stirileprotv.ro.

Sunt peste 8,2 milioane de români apți de muncă, dar doar 63% dintre ei sunt angajați, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele oficiale mai arată că doar jumătate dintre femeile din România au un serviciu și cei mai mulți tineri de până în 24 de ani nici nu muncesc, și nici nu studiază.
Patru români din zece nu lucrează, deși sunt apți de muncă. Unii nici nu-și caută de lucru. În schimb, alții spun că și-au tot căutat, dar nu au găsit. Unii au fost respinși la angajare din cauza vârstei mai înaintate.
Valentin a rămas fără serviciu la începutul acestui an. Are 55 de ani și s-a chinuit ceva până și-a găsit alt loc de muncă, din cauza vârstei. Recunoaște că a început să-și caute de muncă „împins de la spate de doamna”, adică de soția lui. Într-un final, s-a angajat ca paznic. „Am căutat, la începutul anului, ca instalator sanitar vreo patru, cinci luni și mi s-a refuzat, din cauza etății”, a spus Valentin.
El lucrează acum ca agent de pază: „Am întrebat mereu de ce… Că ăștia tineri nu cunosc încă meseria, pe telefoane, și au zis că așa e regula, politica”.
Întrebat de Digi24 câte refuzuri a primit până să-și găsească acest serviciu, Valentin a răspuns: „Cred că am vreo 30 de cereri, de CV-uri”.
Potrivit sociologului Ciprian Iftimoaei, Eurostatul arată o rată de ocupare de 75,8% la nivel european: „Se referă la acele persoane care muncesc cel puțin o oră pe zi în unul dintre sectoarele economiei naționale și pentru care primesc un venit sub formă de salariu”.
În orașe, aproape 70% dintre cei apți de muncă lucrează, iar, la sate – circa 60%.
La sate e chiar mai greu să-ți găsești de muncă. Mulți lucrează, de fapt, la oraș, dar „distanța e mare, nu prea ieși și cu cazare, cu mâncare, cu traseul; nu face”, spune o persoană.
În România, puțin peste jumătate dintre femei sunt angajate și două treimi dintre bărbați lucrează.
De asemenea, aproape 80% dintre tinerii până în 24 de ani care au renunțat la studii, uneori mult prea devreme, nu muncesc, mai arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, un sondaj realizat de Ziarul Financiar arată că doar 25% dintre cei din Generația Z consideră firesc să lucreze până la 60–65 de ani, aproape jumătate își propun să se retragă între 50 și 60 de ani, iar 14% ar vrea să iasă la pensie înainte de 50. Doar 11% se văd lucrând și după 65 de ani.
Pentru cei din Generația Z (persoanele născute aproximativ între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010), succesul nu mai înseamnă doar stabilitate și vechime, ci timp liber, experiențe autentice și sănătate mentală.
Ministrul Muncii recunoaște că „există o problemă în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” și promite că va veni cu un program care să faciliteze găsirea primului loc de muncă în cazul tinerilor cu vârsta sub 26 de ani.