Sunt peste 8,2 milioane de români apți de muncă, dar doar 63% dintre ei sunt angajați, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele oficiale mai arată că doar jumătate dintre femeile din România au un serviciu și cei mai mulți tineri de până în 24 de ani nici nu muncesc, și nici nu studiază.
Patru români din zece nu lucrează, deși sunt apți de muncă. Unii nici nu-și caută de lucru. În schimb, alții spun că și-au tot căutat, dar nu au găsit. Unii au fost respinși la angajare din cauza vârstei mai înaintate.
Valentin a rămas fără serviciu la începutul acestui an. Are 55 de ani și s-a chinuit ceva până și-a găsit alt loc de muncă, din cauza vârstei. Recunoaște că a început să-și caute de muncă „împins de la spate de doamna”, adică de soția lui. Într-un final, s-a angajat ca paznic. „Am căutat, la începutul anului, ca instalator sanitar vreo patru, cinci luni și mi s-a refuzat, din cauza etății”, a spus Valentin.
El lucrează acum ca agent de pază: „Am întrebat mereu de ce… Că ăștia tineri nu cunosc încă meseria, pe telefoane, și au zis că așa e regula, politica”.
Întrebat de Digi24 câte refuzuri a primit până să-și găsească acest serviciu, Valentin a răspuns: „Cred că am vreo 30 de cereri, de CV-uri”.
Potrivit sociologului Ciprian Iftimoaei, Eurostatul arată o rată de ocupare de 75,8% la nivel european: „Se referă la acele persoane care muncesc cel puțin o oră pe zi în unul dintre sectoarele economiei naționale și pentru care primesc un venit sub formă de salariu”.
În orașe, aproape 70% dintre cei apți de muncă lucrează, iar, la sate – circa 60%.
La sate e chiar mai greu să-ți găsești de muncă. Mulți lucrează, de fapt, la oraș, dar „distanța e mare, nu prea ieși și cu cazare, cu mâncare, cu traseul; nu face”, spune o persoană.
În România, puțin peste jumătate dintre femei sunt angajate și două treimi dintre bărbați lucrează.
De asemenea, aproape 80% dintre tinerii până în 24 de ani care au renunțat la studii, uneori mult prea devreme, nu muncesc, mai arată datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, un sondaj realizat de Ziarul Financiar arată că doar 25% dintre cei din Generația Z consideră firesc să lucreze până la 60–65 de ani, aproape jumătate își propun să se retragă între 50 și 60 de ani, iar 14% ar vrea să iasă la pensie înainte de 50. Doar 11% se văd lucrând și după 65 de ani.
Pentru cei din Generația Z (persoanele născute aproximativ între sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010), succesul nu mai înseamnă doar stabilitate și vechime, ci timp liber, experiențe autentice și sănătate mentală.
Ministrul Muncii recunoaște că „există o problemă în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” și promite că va veni cu un program care să faciliteze găsirea primului loc de muncă în cazul tinerilor cu vârsta sub 26 de ani.

Vremea va fi mai caldă decât normalul până pe 25 septembrie, apoi temperaturile vor scădea spre valori apropiate de cele normale, între 17 şi 24°C, anunţă ANM.
În Banat, în primele zile din interval, valorile termice se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei astfel că maximele vor fi în medie cuprinse între 28 şi 32 de grade, iar minimele între 13 şi 17 grade, apoi începând cu data de 25 septembrie acestea vor marca o scădere şi se vor apropia treptat de mediile multianuale. Temperaturile diurne vor fi în medie cuprinse între 18 şi 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în ziua de 25 septembrie, iar minimele se vor încadra în medie între 8 şi 12 grade.
În cea de-a doua săptămână, atât valorile termice diurne cât şi cele de pe parcursul nopţii nu vor avea variaţii semnificative de la o zi la alta, iar media acestora va fi apropiată de cea specifică perioadei. Maximele diurne vor fi în general cuprinse între 20 şi 24 de grade, iar cele minime se vor situa în medie între 6 şi 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi temporar mai ridicată în intervalul 26-30 septembrie.
În Crişana, în prima săptămână, valorile termice diurne vor marca o scădere treptată de la temperaturi cu mult mai ridicate decât cele climatologic specifice, respectiv de la 29…31 de grade spre valori în jurul mediilor multianuale în general de 19 – 22 de grade, iar cele minime vor avea variaţii de la o zi la alta cu tendinţă de scădere din noaptea de 26 spre 27 septembrie, astfel că acestea se vor încadra în general între 8 şi 14 grade.
În cea de-a doua săptămână, valorile de temperatură nu vor avea variaţii semnificative şi în general se vor situa în jurul mediilor multianuale specifice pentru această perioadă, astfel că maximele vor fi în medie de 19…23 de grade, iar media minimelor va fi de 6…9 grade. Din data de 25 septembrie şi până la finalul intervalului probabilitatea pentru ploi va fi temporar ridicată.
În Transilvania, în primele zile din interval, valorile termice nu vor avea oscilaţii de la o zi la alta, media maximelor se va situa în jurul a 26 de grade, apoi vor scădea spre valori medii de 18…20 de grade (valori în general apropiate de normalul perioadei). În prima săptămână temperaturile minime vor avea variaţii de la o zi la alta şi se vor încadra între 6 şi 12 grade, mediat regional.
În cea de-a doua săptămână valorile termice nu vor avea variaţii semnificative, astfel că temperaturile diurne vor fi în medie de 17 – 21 de grade, iar cele minime între 3 şi 8 grade. În prima săptămână probabilitatea pentru ploi va fi relativ redusă, iar mai ales din data de 29 septembrie vor fi ploi pe arii restrânse, scrie stirileprotv.ro.

Jumătate dintre români ar fi dispuși să acorde votul lor la viitoarele alegeri unui partid nou înființat, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025.
Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, 50,6% dintre participanți au răspuns ‘da’ (față de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus ‘nu’ (față de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâți (față de 23,6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR.
Aceeași opțiune o au 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.
Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația ‘Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi’, în timp ce 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația de mai sus 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR.
Au același răspuns 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.
Metoda de cercetare folosită a fost cea de interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, scrie agerpres.ro.

Seceta din 2025 adânceşte dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate în proporţii de până la 80-90% în sudul ţării, iar tot mai mulţi fermieri vorbesc despre falimente şi renunţarea la aceste culturi, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
Deşi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat “producţii record” la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriaşe, insolvenţelor în creştere şi a unui sistem de irigaţii care acoperă mai puţin de 20% din suprafaţa arabilă a ţării.
Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potenţialul său real, atrage atenţia preşedintele LAPAR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES, transmite Agerpres.ro.
“O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunţat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. (…) Cum arată însă faţa dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbeşte? Culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt distruse în proporţii de 80-90% în judeţele din sudul ţării. Mulţi fermieri care s-au încăpăţânat să înfiinţeze aceste culturi şi anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situaţie şi mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situaţia va fi si mai gravă”, a declarat Nicu Vasile.
Potrivit acestuia, fermierii au început să renunţe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înfiinţare. În plus, 3% din subvenţia APIA a fost redirecţionată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997 “când România mai avea cercetare agricolă”.
Preşedintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigaţii, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. “Mult prea puţin, dacă avem în vedere că suprafaţa arabilă a ţării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigaţii, care a fost proiectat înainte de anii ’80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii şi alte scopuri: protecţie împotriva inundaţiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, explică Nicu Vasile.
Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reuşit să irigăm mai mult. În lipsa irigaţiilor, “profiturile multor fermieri au dispărut sub dogoarea soarelui”.
“După cum am atras atenţia în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii. Pe lângă subvenţii, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piaţă corectă. Nu poţi rezista de la an la an în condiţiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar preţul de vânzare al producţiei stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”, a notat el.
Consecinţele se văd şi în plan financiar. Raportul asupra stabilităţii financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creştere. Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanţă cu dosare de insolvenţă, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.
Potrivit sursei citate, anul acesta situaţia ar putea deveni şi mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvenţă, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.
“Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanţului. Să evidenţiem părţile bune, adică producţiile record la cereale şi rapiţă şi să le mulţumim fermierilor care au muncit pentru obţinerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluţii pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluţii pot fi găsite doar printr-un dialog deschis şi sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol şi dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală şi asociaţiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios şi despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiţii climatice după ce foarte mulţi ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii şi consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari şi scumpirea coşului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populaţiei”, a mai transmis preşedintele LAPAR, Nicu Vasile.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunţat producţii-record la culturile de toamnă obţinute de fermierii români. “Producţii record la culturile de toamnă obţinute de fermierii noştri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăţie a României şi trebuie să cumpărăm produse româneşti”.
Potrivit datelor prezentate de şeful MADR, producţia de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 şi 19,3 milioane de tone în 2025.

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în primele şapte luni, faţă de perioada similară a anului 2024, ca serie brută, cu 12,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,7%, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS).
”Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 12,2%, creştere înregistrată la lucrările de reparaţii capitale (+55%) şi la lucrările de construcţii noi (+9,3%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 0,3%”, arată datele INS.
Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la construcţiile inginereşti (+16,3%), clădirile rezidenţiale (+9,7%) şi la clădirile nerezidenţiale (+6,2%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 10,7%. Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de construcţii noi au crescut cu 51,5%, respectiv cu 9,6%.
Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 3,9%.
Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la construcţiile inginereşti (+16,3%), clădirile rezidenţiale (+7,8%) şi la clădirile nerezidenţiale (+3,9%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 27,2%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+43,0%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+27,4%) şi la lucrările de construcţii noi (+23,6%).
Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile rezidenţiale (+37,9%), clădirile nerezidenţiale (+33,7%) şi la construcţiile inginereşti (+21,4%).
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,1%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+38,8%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+27,2%) şi la lucrările de construcţii noi (+19,3%).
Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale (+30,7%), clădirile nerezidenţiale (+30,2%) şi la construcţiile inginereşti (+16,4%), scrie hotnews.ro.

Violența în școli a atins cote alarmante! Potrivit celor mai recente date, prezentate de Ministerul Educației. 40% dintre elevi sunt afectați de agresiunile din școli și de ura de pe rețelele de socializare. Iar peste 20% dintre ei manifestă tendințe de auto-vătămare.
Actele de violență sunt la ordinea zilei în școli: 19% dintre elevi sunt expuși intimidărilor, iar peste 15% sunt victime directe.
Îngrijorător este că 46% dintre elevii de gimnaziu se tem să intervină atunci când sunt martorii unor acte de agresiune. Și mai grav, 20% manifestă tendințe de auto-vătămare, iar aproape 20% sunt predispuși la îngrijorare excesivă și agitație.
De altfel, peste 13% dintre elevi prezintă un risc crescut de dezechilibru socio-emoțional, risc favorizat de factori precum sărăcia, apartenența etnică sau statutul de refugiat, care duc la izolare și dificultăți de adaptare.
Totuși, studiul mai arată că peste 65% dintre elevi sunt mulțumiți de aspectul fizic, se consideră inteligenți și se bucură de susținerea familiei.
Datele au fost incluse în studiul „Politici și Resurse pentru școli sigure și suportive”, implementat de Ministerul Educației cu sprijinul Uniunii Europene, scrie tvrinfo.ro.

Fenomenul muncii nedeclarate continuă să fie o problemă majoră în România. În doar câteva zile, inspectorii au descoperit sute de persoane fără forme legale și au aplicat amenzi de milioane de lei.
În perioada 08-12 septembrie 2025, Inspecția Muncii a desfășurat 2.055 de controale la nivel național, dintre care 1.160 în domeniul relațiilor de muncă și 895 în domeniul securității și sănătății în muncă. În urma acestora au fost aplicate 1.279 de sancțiuni contravenționale, dintre care 432 de amenzi, în valoare totală de 3,484 milioane lei.
În domeniul relațiilor de muncă, inspectorii au identificat 370 de persoane care prestau muncă nedeclarată. Doar la o fabrică de mobilă din Bihor au fost găsiți 295 de angajați care, deși aveau contracte part-time, lucrau zilnic, fără protecție și fără drepturile legale. Aceasta este una dintre cele mai flagrante încălcări ale legislației muncii descoperite recent, scrie tvrinfo.ro.
În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, inspectorii au aplicat 765 de sancțiuni, dintre care 182 de amenzi în valoare de 927.000 lei și 583 de avertismente. În timpul controalelor au fost oprite 3 echipamente neconforme, a fost sistată activitatea la un punct de lucru cu potențial exploziv și a fost suspendat un loc de muncă pentru lipsa măsurilor de protecție la înălțime.
Fenomenul muncii nedeclarate nu este izolat. În sectorul construcțiilor, doar în perioada 12-18 august 2025, 291 de persoane au fost descoperite lucrând fără contract, iar angajatorii au primit amenzi totale de 7,4 milioane lei.
În județul Iași, între iunie și august 2025, 162 de persoane prestau muncă nedeclarată, iar 31 de angajatori au fost sancționați cu amenzi de 1,415 milioane lei.
Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 21,7% din munca prestată în sectorul privat românesc este nedeclarată, comparativ cu media Uniunii Europene de 11,1%. Aceasta nu doar că încalcă legea, dar afectează drepturile angajaților și competitivitatea pieței muncii, generând pierderi semnificative pentru bugetul public.
Autoritățile au anunțat intensificarea controalelor și aplicarea unor sancțiuni mai drastice, precum și măsuri educative pentru angajatori și angajați. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat: „Protejăm angajații. Respect pentru fiecare om și pentru fiecare oră de muncă.”
Munca nedeclarată rămâne o problemă strategică pentru economia României. Numai prin respectarea legislației muncii și prin acțiuni comune între autorități și angajatori se poate asigura un mediu de muncă sigur și echitabil, protejând drepturile lucrătorilor și creșterea sustenabilă a economiei.

Un val masiv de mesaje false circulă în ultimele zile în inboxurile românilor, pretinzând că sunt trimise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Aceste e-mailuri folosesc sigla instituției, limbaj oficial și adrese care seamănă cu cele reale (ex: „[email protected]”), dar provin de pe domenii neautorizate. Scopul: inducerea panicii, determinarea accesării de linkuri malițioase sau descărcarea de fișiere infectate. Prin aceste acțiuni, atacatorii pot compromite date personale sau bancare.
ANAF a emis recent un avertisment oficial, subliniind că nu solicită niciodată, prin e-mailuri externe, date bancare, parole sau plăți urgente. Canalele valide de comunicare rămân Spațiul Privat Virtual (SPV) și corespondența clasică, cu confirmare de primire de la Poșta Română. Orice mesaj care pretinde contrariul este probabil fraudulos.
De altfel, există un comunicat din aprilie 2025 în care ANAF avertizează în legătură cu o campanie de spoofing (emails care par să vină de la ANAF) prin care se înștiințează contribuabilii că „au dreptul la rambursare” ca urmare a plății în exces a impozitelor.
Schema utilizată de atacatori include: adrese email foarte similare celor oficiale, subiecte alarmante legate de obligații fiscale, mesaje care induc urgență, fizionomie oficială în conținut și similitudini cu comunicații legitime ANAF. Ţintele preferate sunt persoane fizice, PFA-uri și firme mici care interacționează frecvent online cu instituția fiscală. Unii specialişti susțin că, după ce victima introduce datele solicitate, linkurile o redirecţionează spre un site care imită procedura 3D Secure pentru a aproba o tranzacţie aparent legitimă, dar care în realitate trimite bani către entităţi necunoscute.

Experții și autorităţile recomandă un set de măsuri de protecţie:

· verificarea atentă a expeditorului – dacă adresa nu se termină în „@anaf.ro” sau un domeniu oficial cunoscut, e-mailul e suspect;

· evitarea de a da click pe linkuri sau de a descărca fișiere atașate primite din mesaje suspecte;

· dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al ANAF sau accesează SPV pentru verificări;

· raportarea tentativelor de fraudă către Direcția Generală Operațiuni Tehnice / autoritățile responsabile (ex: Direcția de Securitate Cibernetică).

În caz de compromitere: dacă ai introdus date bancare sau ai apăsat pe linkuri suspecte, schimbă imediat parola contului tău bancar și al contului SPV, activează autentificarea în doi paşi (2FA), verifică tranzacţiile recente şi, dacă este cazul, informează banca. Identificarea rapidă a fraudelor poate limita pierderile.
ANAF transmite că securitatea cibernetică a contribuabililor este prioritate absolută şi că instituţia cooperează cu entităţile abilitate pentru blocarea quick a domeniilor false, domeniilor de email frauduloase şi pentru educarea publicului cu privire la aceste atacuri, scrie tvrinfo.ro.

România a devenit campioana scumpirilor în Uniunea Europeană, la finalul lunii august, după aplicarea măsurilor de austeritate care au dus la creșterea prețurilor. Rata inflației a crescut, potrivit datelor Eurostat, de trei ori peste media europeană.
De la 1 august, au intrat în vigoare măsurile de austeritate adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan, concomitent cu creșterea tarifelor pentru energia electrică. Acestea au dus la o explozie a inflației în România, conform datelor Eurostat. Potrivit informațiilor statistice, în luna august, țara noastră are cea mai ridicată rată a inflației, din statele blocului comunitar, la 8,5%.
În acest timp, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la nivelul Uniunii Europene, în luna august, la 2,4%.
Raportat la situația din luna precedentă, iulie, rata anuală a inflației a scăzut în nouă state membre și a rămas stabilă în alte patru țări. Datele arată că în alte 14 state, inclusiv România, inflația a crescut. Comparativ cu situaţia din luna iulie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu propusă de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi ţigări (0,62 puncte procentuale). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale.
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august. Nivelul precedent a fost de 7,84%, înregistrat în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%.
„Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, se arată în comunicatul INS.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 8,8%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025. Precedenta estimare era de 4,6%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în august, că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, scrie b1tv.ro.