Fraudele informatice raportate în România, la nivelul anului 2024, au crescut cu 40,2% față de anul anterior, în linie cu tendințele globale și ale Uniunii Europene (UE), în timp ce fenomenul malware s-a majorat cu 286,8%, se arată în Raportul anual al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetic (DNSC), prezentat miercuri într-o conferință de presă.
Conform documentului, în ceea ce privește fraudele, creșterea acestora reprezintă ‘o consecință a tehnicilor, tacticilor și protocoalelor tot mai agresive și inovative ale infractorilor, fiind corelată cu intensificarea atacurilor ce utilizează tehnici de spoofing telefonic și a schemelor de tip investiții financiare, care exploatează încrederea victimelor prin oportunități financiare false promovate agresiv’. De asemenea, creșterea numărului de fraude raportate către Directorat este influențată și de mesajele și demersurile Directoratului în spațiul public încurajând raportarea acestora către autorități, scrie agerpres.ro.
La capitolul malware, raportul de specialitate relevă o creștere de 286,8%, în 2024 față de 2023, în timp ce numărul aplicațiilor compromise a cunoscut un trend ascendent (+125%).
‘Acest trend arată o evoluție semnificativă și îngrijorătoare a capabilităților și expertizei atacatorilor cibernetici, care au devenit foarte prolifici în crearea de noi varietăți de programe malițioase (estimare de ordinul 500.000 programe malware generate zilnic). De asemenea, este o indicație clară a intenției atacatorilor de a exploata vulnerabilitățile din lanțul de furnizori (prin aplicațiile produse de aceștia). De asemenea, trendul indică necesitatea utilizării cu prioritate a soluțiilor antimalware’, se menționează în raportul DNSC.
Creșteri ale fenomenului cyber au fost înregistrate în zona Bruteforce (+30.3%) și Cont Compromis (+21%). În acest context, specialiști susțin că tendința poate fi explicată de creșterea numărului de atacuri automate, dar și de implementarea slabă a autentificării cu mai mulți factori la nivelul utilizatorilor, coroborată cu o proliferare a activității utilizatorului standard pe un număr semnificativ crescut de platforme și aplicații, cu re-utilizarea prudențialelor de utilizator.
Pe de altă parte, atacurile de tip phishing au consemnat o scădere de 21%, de la un an la altul. ‘Declinul se datorează în principal succesului campaniilor de educare a utilizatorilor dar și a demersurilor efectuate de către Directorat pentru implementarea de către organizații, la scară largă, a măsurilor de securizare a serverelor de email (SPF/DKIM/DMARC)’, notează sursa citată.
De asemenea, la IP-uri infectate s-a raportat o diminuare de 27,8%, ce ‘poate reflecta o mai bună protecție la nivel de rețea și adoptarea unor soluții de securitate mai avansate de către organizații’.
Alte scăderi s-au înregistrat în zone Defacement (-45.8%), respectiv DDoS (-38.5%). ‘Aceste scăderi indică o îmbunătățire a monitorizării serverelor și a protecției împotriva atacurilor volumetrice la nivel național, organizațiile din sectorul public și privat adoptând din ce în ce mai mult servicii și soluții de protecție cibernetică’, se arată în raportul citat.
Sfârșitul lunii august aduce temperaturi ușor mai scăzute în extremitatea de sud şi de est a ţării, precum şi în centru, însă primele trei săptămâni din septembrie vor fi mai calde decât normalul, potrivit prognozei anunțate marți de meteorologi.
Săptămâna 25.08.2025 – 01.09.2025
Valorile termice se vor situa în general în jurul celor normale pentru această săptămână, posibil uşor mai coborâte, local, în extremitatea de sud şi de est a ţării, precum şi în centru. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări.
Săptămâna 01.09.2025 – 08.09.2025
Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice. Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor deficitare în regiunile sud-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.
Săptămâna 08.09.2025 – 15.09.2025
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în jumătatea vestică a teritoriului.
Săptămâna 15.09.2025 – 22.09.2025
Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.
Read moreAlexandru Nazare (PNL), ministrul Finanțelor, a anunțat că lucrează la introducerea taxării inverse la legume – fructe și în alte domenii. Luna viitoare vor avea loc discuții cu Comisia Europeană pentru a primi derogare să folosim acest mecanism de anul viitor. Taxarea inversă aplicată în domeniile cu risc fiscal ridicat e considerată de specialiști o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. Măsura ar putea fi luată în contextul în care România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, conform b1tv.ro.
Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, explică sursa citată. Datele preliminare pentru 2023 indică o neîncasare de TVA în România de 33,7%, adică echivalentul a 54 miliarde lei.
Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.
În prezent se aplică deja taxarea inversă pe mai multe livrări, precum:
-livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase;
-transferul de certificate verzi;
-construcțiile, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune;
-furnizările de telefoane mobile
-furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final
-furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri. livrarea de gaze naturale către un comerciant (de gaze) persoană impozabilă.
Alexandru Rogobete (PSD), ministrul Sănătății, a declarat că legislația va fi modificată, astfel încât medicii angajați în spitalele publice să-și facă contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prioritar în mediul public, așa încât aceștia să nu-și mai poată direcționa pacienții de la stat la privat. „Există o anomalie legislativă prin care medicul, chiar dacă este angajat în sistemul public, își face contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate în mediul privat. Această anomalie a dus la acest fenomen. Deși am computer tomograf, deși am RMN, deși am echipamente de ultimă generație în care investim fonduri europene importante și buget de stat important, pacienții nu beneficiază de ele și sunt trimiși la spitalul sau la cabinetul privat pentru că medicul are contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu zona privată, nu cu zona publică, deși el este angajat al spitalului public. Prin modificarea legislativă, care apare săptămâna viitoare, acest lucru nu va mai fi posibil. Orice medic angajat în spitalul public își face prioritar contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate în mediul public și suplimentar, dacă dorește, după program, sigur că poate deconta servicii și în mediul privat”, a declarat Alexandru Rogobete, conform b1tv.ro.
Ministrul Sănătății a precizat apoi că toate persoanele fără venit beneficiază de pachetul minimal de bază, pe care îl oferă medicul de familie. De asemenea, Rogobete a vorbit și despre mai multe categorii de coasigurați. „În primul rând, toți pacienții care se află în programele naționale de boli cronice, peste 14 programe, beneficiază în continuare de diagnostic, tratament și de investigații și servicii medicale, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. Discutăm aici despre o altă categorie importantă de oameni și aici mă refer la coasigurați, căci acolo este discuția, și în interiorul acestei categorii de coasigurați există un procent majoritar de persoane care sunt încadrate în programele naționale de boli cronice, deci care vor beneficia de servicii, diagnostice și tratament indiferent dacă sunt sau nu asigurați, pe de-o parte.
Pe de altă parte, pentru toate serviciile conexe pentru persoanele neasigurate s-a extins termenul. Acum două săptămâni, în ședința de guvern am extins termenul pentru 1 ianuarie 2026, deci practic încă o categorie importantă de oameni, de pacienți vor beneficia de toate serviciile indiferent dacă sunt sau nu coasigurați.
Mai important decât orice este că toate persoanele fără venit beneficiază totuși de pachetul minimal de bază, pe care îl oferă medicul de familie. Deci investigațiile de bază la medicul de familie vor putea fi făcute și de către persoanele neasigurate, dacă acestea sunt parte din programele naționale – și majoritatea sunt – vor fi tratate și vor beneficia de tratament în continuare”, a explicat Alexandru Rogobete.
România este în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri care nici nu studiază, nici nu lucrează. Potrivit datelor Eurostat și citate de Hotnews.ro, anul trecut, 11% dintre tinerii europeni nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională.
Ponderea acestor tineri variază între 4,9% în Țările de Jos și 19,4% în România. Iar Uniunea Europeană spune că vrea să reducă media de la 11% la 9%. Însă doar 11 țări au atins acest obiectiv, anul trecut.
În general, țările din Europa de Sud și de Sud-Est au cele mai ridicate rate. Raportul OCDE din 2025 arată că 1 din 5 tineri români nu lucrează și nu studiază.
Ratele mari de tineri fără ocupație au la bază două motive principale: tineri șomeri sau tineri în afara forței de muncă, adică tineri care nu-și caută un loc de muncă sau sunt disponibili pentru a munci.
În Uniunea Europeană media celor în afară forței de muncă este mai mare decât rata șomajului în rândul tinerilor.
Însă în România diferenţa este uriaşă. Pe scurt, NU le place munca și nici cu învățatul nu se omoară.
Românii cu credite legate de IRCC vor plăti rate mai mari începând cu 1 octombrie 2025, după ce indicele utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de retail va urca la 6,06%, de la 5,55% în prezent. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când IRCC depășește pragul de 6%. Deși indicele IRCC a urmat trendul general de majorare a costului finanțării, acesta se menține, totuși, mai stabil decât ROBOR, care, în perioadele de vârf, a depășit chiar 7%. În prezent, ROBOR la 3 luni se situează la 6,6%, peste nivelul IRCC.
Creșterea IRCC are impact direct asupra creditelor ipotecare și de consum cu dobândă variabilă. În ultimii ani, mulți români au trecut de la ROBOR la IRCC, considerat inițial mai avantajos. În prezent, peste 400.000 de persoane au credite legate de IRCC, în timp ce aproximativ 191.000 de români mai au împrumuturi ipotecare, Prima Casă și de consum calculate pe baza ROBOR.
Pentru a evidenția efectul acestei creșteri, o simulare realizată pentru Ziarul Financiar de o companie de brokeraj arată că, pentru un credit ipotecar de 400.000 de lei, contractat pe 30 de ani, la un IRCC actual de 5,55% și cu o marjă bancară de 2,2%, rata lunară este de 2.865 lei. De la 1 octombrie, când IRCC va ajunge la 6,06%, rata lunară va crește la 3.008 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 5%.
„Deși creșterea IRCC înseamnă costuri mai mari pentru cei cu dobânzi variabile, piața oferă și soluții avantajoase. Există oferte de credite cu dobândă fixă, chiar mai mici decât nivelul actual al IRCC, ceea ce înseamnă că refinanțarea poate fi o opțiune inteligentă pentru mulți debitori“, a explicat Claudiu Trandafir, expert financiar și broker de credite, pentru sursa citată.
Creșterea IRCC vine în contextul în care românii sunt deja afectați de majorarea TVA și de scumpirile la energie, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, scrie stiripesurse.ro.
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele șase luni din 2025, de 3,731 milioane tone echivalent petrol, cu 71.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe de altă parte, în perioada ianuarie-iunie din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 52,6% (plus 439.900 tep) față de primul semestru din 2024, până la 1,275 milioane tep.
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
În ceea ce privește importurile, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe, scrie agerpres.ro.
Ministerul Finanțelor a decis să amâne încă o dată aplicarea impozitării la valoarea de piață a proprietăților imobiliare deținute de persoane fizice, potrivit informațiilor stiripesurse.ro.ro. Măsura, prevăzută deja în legislația fiscală și asumată de România prin PNRR și planul fiscal convenit cu Comisia Europeană, urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Decizia vine în contextul în care autoritățile nu au la dispoziție timpul necesar pentru a implementa sistemele informatice și mecanismele de evaluare a proprietăților, au precizat sursele citate. Astfel, introducerea impozitării la valoarea de piață este împinsă pentru anul 2027, iar pentru 2026 va fi aplicat un mecanism tranzitoriu, menit să aducă taxarea mai aproape de realitatea pieței imobiliare. În cazul persoanelor juridice, unde impozitarea se bazează deja pe valoarea stabilită prin evaluări, nu sunt preconizate modificări.
Impozitarea la valoarea de piață trebuia inițial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, prin legea de aprobare a OUG 16/2022. Parlamentul a decis atunci să ofere o perioadă de tranziție și să amâne aplicarea cu doi ani. Ulterior, din motive electorale, termenul a fost mutat la 1 ianuarie 2026. Noua amânare va duce aplicarea efectivă abia în 2027.
Chiar dacă nu va fi folosită valoarea de piață, Ministerul Finanțelor are în vedere o creștere a impozitelor prin modificarea bazei de calcul din Codul Fiscal. În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale este determinată în funcție de factori precum rangul localității, zona în care se află imobilul și materialele de construcție. Pe această bază, autoritățile locale aplică o cotă cuprinsă între 0,08% și 0,2%, însă în aproape toate cazurile procentul este stabilit la nivelul minim.
Vicepremierul Barna Tánczos a declarat, într-o intervenție la Digi24, că impozitul pe clădirile rezidențiale ar putea crește cu 60-70%. „Analizele Comisiei Europene și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui, și depind prea mult de banii de la bugetul central. Este o majorare necesară pentru consolidarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să devină cât de cât independente financiar și să poată asigura resurse pentru proiectele de dezvoltare”, a afirmat acesta.
Totodată, vicepremierul a precizat că în discuțiile aflate în desfășurare sunt incluse și impozitele pe autoturisme, cu posibilitatea unor scutiri sau reduceri pentru mașinile electrice, chiar și pentru cele din gama premium.
Creșterile preconizate pentru 2026 ar urma să afecteze în special proprietarii de locuințe și automobile, printr-o majorare semnificativă a sarcinii fiscale. Chiar dacă măsura finală va fi rezultatul unor negocieri, semnalul transmis de autorități este clar: impozitele locale vor crește pentru a aduce venituri suplimentare la bugetele primăriilor.
Astfel, în timp ce aplicarea impozitării la valoarea de piață este din nou amânată, contribuabilii trebuie să se pregătească încă din 2026 pentru taxe mai mari, într-un sistem tranzitoriu care ar putea aduce scumpiri de până la 70% față de nivelul actual.
Reportul cumulat la jocul Loto 6/49, ce va fi organizat joi, depășește 4,47 milioane de euro, în timp ce valoarea premiilor la Joker este de peste 5,71 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al Loteriei Române, transmis AGERPRES.
În același timp, la Noroc este în joc un report în valoare de peste 2,7 milioane de lei (peste 534.300 de euro), iar la Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 887.800 de lei (peste 175.300 de euro).
De asemenea, la jocul Super Noroc, categoria I, suma cumulată a sărit de 162.300 de lei (peste 32.000 de euro).
Datele Loteriei Române arată că, duminică, 17 august, la extragerea Noroc s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 83.938,56 lei, biletul norocos fiind jucat pe joaca.loto.ro.
Totodată, la Joker a fost câștigat premiul de categoria a II-a în cuantum de 307.621,43 de lei, cu un bilet jucat la o agenție din Iași, în timp ce la Noroc Plus s-au câștigat la categoria I 1.439.819,36 de lei, bilet completat în aplicația mobilă AmParcat.ro.
Potrivit sursei citate, la Loto 5/40 s-a câștigat premiul de categoria a II-a în valoare de 132.753,5 lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din Bârlad.
Afacerile din comerţul cu autovehicule au crescut, în România, cu 3,5%, ca serie brută, în primele şase luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au consemnat volume în creştere la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+20%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,5%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+1,9%) şi comerţul cu autovehicule (+1,5%), conform sursei.
De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor s-a majorat cu 2,7%, arată datele INS.
Datele INS relevă faptul că, în iunie 2025 vs iunie 2024, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a crescut cu 12,3%, ca serie brută, datorită rezultatelor din: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+31,8%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+31,3%), comerţul cu autovehicule (+10,5%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+9,8%).
Ca serie ajutată, volumul afacerilor din acelaşi domeniu a fost, de asemenea, pe un trend ascendent, cu un salt de 9,9%.
Conform statisticii oficiale, la nivel comparativ iunie – mai 2025, totalul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a înregistrat o creştere cu 11,9%, ca serie brută, ca urmare a activităţilor din comerţul cu autovehicule (+17,3%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+5,1%) şi activităţilor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+1,2%). În schimb, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a scăzut cu 0,3%.
O majorare a afacerilor pe acest segment s-a consemnat şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, respectiv de 4,6%, în iunie, anul curent, faţă de luna anterioară, scrie bursa.ro.










