Vremea va fi mai caldă decât normalul până pe 25 septembrie, apoi temperaturile vor scădea spre valori apropiate de cele normale, între 17 şi 24°C, anunţă ANM.
În Banat, în primele zile din interval, valorile termice se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei astfel că maximele vor fi în medie cuprinse între 28 şi 32 de grade, iar minimele între 13 şi 17 grade, apoi începând cu data de 25 septembrie acestea vor marca o scădere şi se vor apropia treptat de mediile multianuale. Temperaturile diurne vor fi în medie cuprinse între 18 şi 26 de grade, cu cele mai ridicate valori în ziua de 25 septembrie, iar minimele se vor încadra în medie între 8 şi 12 grade.
În cea de-a doua săptămână, atât valorile termice diurne cât şi cele de pe parcursul nopţii nu vor avea variaţii semnificative de la o zi la alta, iar media acestora va fi apropiată de cea specifică perioadei. Maximele diurne vor fi în general cuprinse între 20 şi 24 de grade, iar cele minime se vor situa în medie între 6 şi 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi temporar mai ridicată în intervalul 26-30 septembrie.
În Crişana, în prima săptămână, valorile termice diurne vor marca o scădere treptată de la temperaturi cu mult mai ridicate decât cele climatologic specifice, respectiv de la 29…31 de grade spre valori în jurul mediilor multianuale în general de 19 – 22 de grade, iar cele minime vor avea variaţii de la o zi la alta cu tendinţă de scădere din noaptea de 26 spre 27 septembrie, astfel că acestea se vor încadra în general între 8 şi 14 grade.
În cea de-a doua săptămână, valorile de temperatură nu vor avea variaţii semnificative şi în general se vor situa în jurul mediilor multianuale specifice pentru această perioadă, astfel că maximele vor fi în medie de 19…23 de grade, iar media minimelor va fi de 6…9 grade. Din data de 25 septembrie şi până la finalul intervalului probabilitatea pentru ploi va fi temporar ridicată.
În Transilvania, în primele zile din interval, valorile termice nu vor avea oscilaţii de la o zi la alta, media maximelor se va situa în jurul a 26 de grade, apoi vor scădea spre valori medii de 18…20 de grade (valori în general apropiate de normalul perioadei). În prima săptămână temperaturile minime vor avea variaţii de la o zi la alta şi se vor încadra între 6 şi 12 grade, mediat regional.
În cea de-a doua săptămână valorile termice nu vor avea variaţii semnificative, astfel că temperaturile diurne vor fi în medie de 17 – 21 de grade, iar cele minime între 3 şi 8 grade. În prima săptămână probabilitatea pentru ploi va fi relativ redusă, iar mai ales din data de 29 septembrie vor fi ploi pe arii restrânse, scrie stirileprotv.ro.

Jumătate dintre români ar fi dispuși să acorde votul lor la viitoarele alegeri unui partid nou înființat, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025.
Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, 50,6% dintre participanți au răspuns ‘da’ (față de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus ‘nu’ (față de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâți (față de 23,6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR.
Aceeași opțiune o au 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.
Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația ‘Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi’, în timp ce 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația de mai sus 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR.
Au același răspuns 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.
Metoda de cercetare folosită a fost cea de interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, scrie agerpres.ro.

Seceta din 2025 adânceşte dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate în proporţii de până la 80-90% în sudul ţării, iar tot mai mulţi fermieri vorbesc despre falimente şi renunţarea la aceste culturi, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
Deşi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat “producţii record” la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriaşe, insolvenţelor în creştere şi a unui sistem de irigaţii care acoperă mai puţin de 20% din suprafaţa arabilă a ţării.
Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potenţialul său real, atrage atenţia preşedintele LAPAR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES, transmite Agerpres.ro.
“O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunţat o producţie de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) şi rapiţă, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapiţa. (…) Cum arată însă faţa dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbeşte? Culturile de porumb şi floarea-soarelui sunt distruse în proporţii de 80-90% în judeţele din sudul ţării. Mulţi fermieri care s-au încăpăţânat să înfiinţeze aceste culturi şi anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situaţie şi mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situaţia va fi si mai gravă”, a declarat Nicu Vasile.
Potrivit acestuia, fermierii au început să renunţe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înfiinţare. În plus, 3% din subvenţia APIA a fost redirecţionată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997 “când România mai avea cercetare agricolă”.
Preşedintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigaţii, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. “Mult prea puţin, dacă avem în vedere că suprafaţa arabilă a ţării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigaţii, care a fost proiectat înainte de anii ’80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii şi alte scopuri: protecţie împotriva inundaţiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice”, explică Nicu Vasile.
Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reuşit să irigăm mai mult. În lipsa irigaţiilor, “profiturile multor fermieri au dispărut sub dogoarea soarelui”.
“După cum am atras atenţia în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii. Pe lângă subvenţii, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piaţă corectă. Nu poţi rezista de la an la an în condiţiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar preţul de vânzare al producţiei stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”, a notat el.
Consecinţele se văd şi în plan financiar. Raportul asupra stabilităţii financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creştere. Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanţă cu dosare de insolvenţă, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.
Potrivit sursei citate, anul acesta situaţia ar putea deveni şi mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvenţă, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.
“Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanţului. Să evidenţiem părţile bune, adică producţiile record la cereale şi rapiţă şi să le mulţumim fermierilor care au muncit pentru obţinerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluţii pentru ceea ce nu merge. Iar aceste soluţii pot fi găsite doar printr-un dialog deschis şi sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol şi dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală şi asociaţiile fermierilor. Ar fi momentul să discutăm serios şi despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiţii climatice după ce foarte mulţi ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii şi consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari şi scumpirea coşului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populaţiei”, a mai transmis preşedintele LAPAR, Nicu Vasile.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunţat producţii-record la culturile de toamnă obţinute de fermierii români. “Producţii record la culturile de toamnă obţinute de fermierii noştri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăţie a României şi trebuie să cumpărăm produse româneşti”.
Potrivit datelor prezentate de şeful MADR, producţia de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 şi 19,3 milioane de tone în 2025.