Producția industrială a scăzut cu 1,5%, în primele opt luni ale anului
National/Extern 15 octombrie 2025 0
Producția industrială a României s-a diminuat, în primele opt luni ale anului, atât ca serie brută (-1,5%), cât și ca serie ajustată (-0,7%), față de același interval din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2025, ca serie brută, s-au consemnat scăderi în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1%). Pe de altă parte, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 0,5%, de la un an la altul.
De asemenea, producția industrială, ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 0,7%, raportat la intervalul de referință, din cauza activităților reduse din industria prelucrătoare și din industria extractivă (-0,9%, fiecare). În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%.
Datele INS relevă faptul că, față de luna august din anul precedent, în august 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 3,3%, ca urmare a rezultatelor din industria prelucrătoare (-4%) și industria extractivă (-3%). La polul opus s-a aflat producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu un salt de 1,6%.
Totodată, ca serie ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 1,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-2,3%) și de industria prelucrătoare (-1,6%). În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a majorat cu 1,7%, în august 2025 vs august 2024, scrie agerpres.ro.
76% dintre angajați au fost afectați semnificativ de creșterile de prețuri din ultima perioadă
National/Extern 15 octombrie 2025 0
Datele celui mai recent sondaj eJobs arată că 75,6% dintre angajații și candidații respondenți au fost semnificativ afectați de creșterile de prețuri din ultima perioadă. 20,9% au fost afectați într-o oarecare măsură, 2,1% doar într-o mică măsură, iar 1,4% deloc. Cel mai puternic impact l-a avut creșterea tarifelor la utilități, după cum au menționat 89,2% dintre respondenți. Majorarea prețurilor la alimente și băuturi a lovit în 85,6% dintre respondenți, iar 40,7% au resimțit cel mai mult impactul scumpirilor în cheltuielile aferente transportului (combustibil, transport în comun etc.).
„Ecoul acestor schimbări nu a întârziat să apară. Deja 72% dintre cei care au luat parte la sondaj au spus că au redus cheltuielile non-esențiale. 36,7% au renunțat la ieșirile în oraș, 24,3% au decis să își cumpere haine mai rar, iar 21,4% au pus pe pauză planurile de vacanță, pentru un orizont nedeterminat de timp. O tranziție interesantă, care apare în 29% dintre răspunsuri, este legată de schimbarea brandurilor pe care le foloseau în mod obișnuit cu altele similare, dar dintr-o categorie inferioară de preț. 20,3% au amânat planurile de a face o achiziție importantă, precum o casă sau o mașină. Practic, vedem ajustări pe aproape toate palierele, fie că este vorba despre cheltuieli semnificative sau de cele alocate produselor și serviciilor uzuale”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de comunicare online din România. Doar 3,3% spun că nu a fost necesar să facă niciun fel de ajustare în stilul de viață și în comportamentul de consum, iar 8% nu au făcut până acum nimic în acest sens, dar intenționează să implementeze anumite tăieri de cheltuieli.
Pe acest fond, 65% declară că ar fi dispuși să renunțe la beneficiile extrasalariale pe care le primesc în schimbul unui salariu mai mare, care să acopere inflația. Asta și în contextul în care doar 4,8% au purtat discuții cu angajatorul lor despre o posibilă mărire de salariu, în ultima perioadă, și au și primit-o. 30,8% nu au primit un salariu mai mare, deși au solicitat, iar 24,1% plănuiesc să discute despre acest lucru cu angajatorul în perioada următoare. Dacă ne referim strict la intervalul al ultimelor 12 luni, 63,4% spun că nu le-a crescut salariul deloc, 25,3% au primit o majorare, dar mai mică decât nivelul inflației, iar pentru 5,7% plusul a fost mai mare sau egal cu inflația.
Impactul economic al ultimelor luni a fost suficient de puternic pentru candidații și angajații din piață încât să-i determine pe 41,3% dintre cei care au luat parte la sondaj să își dorească un job nou și să se afle, în acest moment, în căutarea unui nou loc de muncă. 33,2% sunt dispuși să facă o schimbare doar pentru un salariu mult mai mare decât cel actual, în timp de 11,4% sunt mulțumiți de jobul pe care îl au și nu plănuiesc o mutare în viitorul apropiat. Există și o altă categorie de candidați activi (14,1%) care vor un nou loc de muncă dintr-un cumul de motive, nu doar cel salarial. Pentru jumătate dintre cei care se află în căutarea unui nou job, salariul reprezintă cel mai important criteriu în funcție de care vor accepta o eventuală ofertă de angajare.
Inclusiv raportarea la munca remote s-a schimbat în noul context economic. Dacă până anul acesta candidații își doreau să poată lucra și de acasă pentru a putea să-și gestioneze mai bine timpul, acum principalul motiv pentru care se uită către joburile remote este acela că i-ar ajuta să cheltuiască mai puțin pe transport, masa de prânz la birou sau haine. Mai mult decât atât, puși în fața ipotezei de a se angaja pe un salariu mai mare, chiar dacă asta ar însemna mai puțin timp liber, 33,8% ar accepta fără să stea pe gânduri, iar 33,9% ar accepta doar dacă ar fi vorba despre o diferență salarială substanțială. 32,4% ar refuza, argumentând că timpul liber este mai important pentru ei.
„I-am întrebat pe cei care au luat parte la sondaj ce soluții au adoptat pentru a face față mai ușor avalanșei de creșteri a prețurilor la produse și servicii, iar majoritatea (58,5%) a răspuns că nu a încercat să-și crească veniturile, ci să reducă o parte din cheltuieli. 44,6% și-au căutat un job cu un salariu mai mare, 22,1% au cerut o majorare salarială la jobul actual, 13,8% au investit bani în acțiuni sau fonduri de investiții, 13,7% au început o activitate de freelancing sau un proiect personal, iar 13,5% și-au luat un al doilea job, part time”, explică Ana Călugăru. De altfel, 40,3% spun că au un buget lunar pe care îl folosesc ca reper pentru a-și monitoriza cheltuielile, dar nu îl respectă de fiecare dată, 14,6% nu au un buget pe care își impun să îl respecte, iar 14,1% nu au, dar intenționează să apeleze la această metodă. 31% au stabilit un buget lunar de la care nu se abat.
În ceea ce privește proiecțiile economice pe care le au pentru următoarele 6 – 12 luni, 73,4% nu cred că situația economică se va îmbunătăți. Doar 17% au perspective optimiste.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.150 de respondenți, în luna septembrie.
Atenție! Email fals în numele ANAF!
National/Extern 15 octombrie 2025 0
ANAF atenționează asupra unei noi campanii de emailuri false, transmise în numele instituției, de la adresa [email protected], prin care contribuabilii sunt anunțați de ”o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”, iar pentru ”remedierea situației” trebuie urmați anumiți pași.
Reiterăm următoarele:
- nu deschideți aceste emailuri și
- nu accesați documentele anexate sau linkurile din conținut;
- nu transmiteți date personale sau bani către conturile menționate!
Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu instituția.
De asemenea, contribuabilii pot obține informații fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 0314039160.
Veniturile angajaților au scăzut în august: salariul mediu net a coborât la 5.387 lei
National/Extern 13 octombrie 2025 0
Câştigul salarial mediu net a scăzut la 5.387 lei în luna august 2025, fiind mai mic cu 130 lei (2,4%) faţă de luna anterioară, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de statistică (INS). Câştigul salarial mediu brut a fost 9.002 lei, cu 199 lei (2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025, conform stirileprotv.ro.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (12.458 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.649 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.341 lei) şi în hoteluri şi restaurante (3.367 lei).
Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,4%.
Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna septembrie, cu 69,16% în ritm anual
National/Extern 13 octombrie 2025 0
Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în septembrie, cu 69,16% în ritm anual și 0,59% față de luna precedentă, urmată de fructele proaspete, cu 32,42% în ritm anual, și serviciile de igienă și cosmetică, o creștere anualizată de 19,52%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate luni.
De la lună la lună, în septembrie serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu 9,8%, iar cele de transport rutier s-au scumpit cu 2,17%.
În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate creșteri de preț importante la fructe și conserve din fructe, de 19,26%, și la cacao și cafea, cu un plus de 19,23% în septembrie 2025 față de septembrie 2024. Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la fructe proaspete, cu 7,82%, și la cartofi, cu 6,35%.
În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află, alături de energia electrică, energia termică – plus 13,63% și cărțile, ziarele și revistele – cu 10,48%. Singura scădere de preț a fost consemnată la gaze, cu 2,04%.
La servicii, pe lângă cele de igienă și cosmetică, majorări semnificative de preț au consemnat transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 18,59% în ultimul an, și alte servicii cu caracter industrial, cu un plus de 17,66%. Prețuri mai mici au fost înregistrate în transportul aerian, cu o scădere de 14,91%, serviciile de telefonie, cu 1,33%, și serviciile de poștă și telecomunicații, cu 0,59%.
Rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
‘Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) față de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) a fost 6,1%’, se arată în comunicatul INS.









