Ministerul Finanțelor a decis să amâne încă o dată aplicarea impozitării la valoarea de piață a proprietăților imobiliare deținute de persoane fizice, potrivit informațiilor stiripesurse.ro.ro. Măsura, prevăzută deja în legislația fiscală și asumată de România prin PNRR și planul fiscal convenit cu Comisia Europeană, urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Decizia vine în contextul în care autoritățile nu au la dispoziție timpul necesar pentru a implementa sistemele informatice și mecanismele de evaluare a proprietăților, au precizat sursele citate. Astfel, introducerea impozitării la valoarea de piață este împinsă pentru anul 2027, iar pentru 2026 va fi aplicat un mecanism tranzitoriu, menit să aducă taxarea mai aproape de realitatea pieței imobiliare. În cazul persoanelor juridice, unde impozitarea se bazează deja pe valoarea stabilită prin evaluări, nu sunt preconizate modificări.
Impozitarea la valoarea de piață trebuia inițial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, prin legea de aprobare a OUG 16/2022. Parlamentul a decis atunci să ofere o perioadă de tranziție și să amâne aplicarea cu doi ani. Ulterior, din motive electorale, termenul a fost mutat la 1 ianuarie 2026. Noua amânare va duce aplicarea efectivă abia în 2027.
Chiar dacă nu va fi folosită valoarea de piață, Ministerul Finanțelor are în vedere o creștere a impozitelor prin modificarea bazei de calcul din Codul Fiscal. În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale este determinată în funcție de factori precum rangul localității, zona în care se află imobilul și materialele de construcție. Pe această bază, autoritățile locale aplică o cotă cuprinsă între 0,08% și 0,2%, însă în aproape toate cazurile procentul este stabilit la nivelul minim.
Vicepremierul Barna Tánczos a declarat, într-o intervenție la Digi24, că impozitul pe clădirile rezidențiale ar putea crește cu 60-70%. „Analizele Comisiei Europene și ale Ministerului Finanțelor arată că foarte multe comune nu majorează periodic impozitele, așa cum ar trebui, și depind prea mult de banii de la bugetul central. Este o majorare necesară pentru consolidarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să devină cât de cât independente financiar și să poată asigura resurse pentru proiectele de dezvoltare”, a afirmat acesta.
Totodată, vicepremierul a precizat că în discuțiile aflate în desfășurare sunt incluse și impozitele pe autoturisme, cu posibilitatea unor scutiri sau reduceri pentru mașinile electrice, chiar și pentru cele din gama premium.
Creșterile preconizate pentru 2026 ar urma să afecteze în special proprietarii de locuințe și automobile, printr-o majorare semnificativă a sarcinii fiscale. Chiar dacă măsura finală va fi rezultatul unor negocieri, semnalul transmis de autorități este clar: impozitele locale vor crește pentru a aduce venituri suplimentare la bugetele primăriilor.
Astfel, în timp ce aplicarea impozitării la valoarea de piață este din nou amânată, contribuabilii trebuie să se pregătească încă din 2026 pentru taxe mai mari, într-un sistem tranzitoriu care ar putea aduce scumpiri de până la 70% față de nivelul actual.

Reportul cumulat la jocul Loto 6/49, ce va fi organizat joi, depășește 4,47 milioane de euro, în timp ce valoarea premiilor la Joker este de peste 5,71 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă al Loteriei Române, transmis AGERPRES.
În același timp, la Noroc este în joc un report în valoare de peste 2,7 milioane de lei (peste 534.300 de euro), iar la Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste 887.800 de lei (peste 175.300 de euro).
De asemenea, la jocul Super Noroc, categoria I, suma cumulată a sărit de 162.300 de lei (peste 32.000 de euro).
Datele Loteriei Române arată că, duminică, 17 august, la extragerea Noroc s-a câștigat premiul de categoria a III-a în valoare de 83.938,56 lei, biletul norocos fiind jucat pe joaca.loto.ro.
Totodată, la Joker a fost câștigat premiul de categoria a II-a în cuantum de 307.621,43 de lei, cu un bilet jucat la o agenție din Iași, în timp ce la Noroc Plus s-au câștigat la categoria I 1.439.819,36 de lei, bilet completat în aplicația mobilă AmParcat.ro.
Potrivit sursei citate, la Loto 5/40 s-a câștigat premiul de categoria a II-a în valoare de 132.753,5 lei, iar biletul norocos a fost jucat la o agenție din Bârlad.

Afacerile din comerţul cu autovehicule au crescut, în România, cu 3,5%, ca serie brută, în primele şase luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, s-au consemnat volume în creştere la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+20%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+18,5%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+1,9%) şi comerţul cu autovehicule (+1,5%), conform sursei.
De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor s-a majorat cu 2,7%, arată datele INS.
Datele INS relevă faptul că, în iunie 2025 vs iunie 2024, volumul total al cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a crescut cu 12,3%, ca serie brută, datorită rezultatelor din: comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+31,8%), activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+31,3%), comerţul cu autovehicule (+10,5%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+9,8%).
Ca serie ajutată, volumul afacerilor din acelaşi domeniu a fost, de asemenea, pe un trend ascendent, cu un salt de 9,9%.
Conform statisticii oficiale, la nivel comparativ iunie – mai 2025, totalul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule a înregistrat o creştere cu 11,9%, ca serie brută, ca urmare a activităţilor din comerţul cu autovehicule (+17,3%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+5,1%) şi activităţilor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+1,2%). În schimb, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor a scăzut cu 0,3%.
O majorare a afacerilor pe acest segment s-a consemnat şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, respectiv de 4,6%, în iunie, anul curent, faţă de luna anterioară, scrie bursa.ro.

Sectorul medical, atât cel privat, cât și cel de stat, este domeniul despre care românii cred că va face cel mai bine față unei crize financiare, evaluând stabilitatea pe care ar putea să o aibă ca angajator. Astfel, aproape 27% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs sunt de părere că acesta este cel mai stabil sector, din punctul de vedere al locurilor de muncă, în această perioadă. 24,1% mizează pe sectorul public și 24% pe industria alimentară. Sectorul farmaceutic este un alt domeniu despre care românii cred că va face față fără mari probleme dificultăților economice. Pe de altă parte, domenii precum imobiliare, turism, asigurări sau HoReCa sunt considerate mai fragile în fața fluctuațiilor economice și, prin urmare, beneficiază de indici de încredere scăzuți ca angajatori.
Principalul criteriu în funcție de care evaluează un sector de activitate ca fiind de încredere este stabilitatea locului de muncă, asa cum arată răspunsurile a 83% dintre participanți. Urmează salariul mediu net și beneficiile care se oferă în mod uzual în domeniul respectiv, posibilitatea de a crește profesional și vechimea pe care angajatorii mari din domeniul respectiv o au în piață.
Un alt element de noutate este procentul atât de mare, de 75%, al celor care spun ferm că sunt dispuși să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăși mai ușor o perioadă instabilă din punct de vedere economic. 21% nu sunt deciși, dar iau în calcul această variantă, dacă oportunitatea apare și este necesar și doar 4% spun un „nu” hotărât.
Ca profil de companie, companiile mari, multinaționale sunt văzute ca fiind cele mai sigure și cele mai solide în fața incertitudinilor economice, urmate, la scurtă distanță, de companiile de stat. Doar 10% dintre participanții la sondaj acordă încredere crescută start-up-urilor și companiilor antreprenoriale.
Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.050 de respondenți care, în momentul de față lucrează.