Senatul a adoptat tacit, luni, proiectele iniţiate de PSD privind eliminarea obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veteranii şi văduvele de război, invalizii, foştii deţinuţi politici, personalul monahal şi, respectiv, pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului.
Termenul limită pentru dezbaterea şi adoptarea acestor proiecte s-a împlinit la 19 noiembrie, iar ele se consideră adoptate tacit. Iniţiativele vor fi transmise Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Reamintim că în 7 octombrie, Comisiile pentru muncă şi sănătate ale Senatului au dat raport favorabil celor două iniţiative, asupra cărora urma să se pronunţe şi Comisia pentru buget.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunţat atunci că PNL nu va susţine proiectele PSD, menţionând că nu sunt bani la buget. Fenechiu a spus că această temă a fost discutată la grupul parlamentar al PNL cu premierul Ilie Bolojan.
„A fost una dintre temele discutate cu premierul. PNL face parte dintr-o coaliţie care are un protocol. Această problemă a fost rezolvată prin primul pachet, iar PNL va respecta ce s-a decis în coaliţie. Deci, nu votăm cele două proiecte, pentru că prioritatea este bugetul României şi scăderea deficitului bugetar. Premierul ne-a explicat că, într-o înţelegere, noi trebuie să respectăm înţelegerea, indiferent de ce fac ceilalţi parteneri ai noştri”, a declarat Fenechiu, potrivit Agerpres.
La 8 septembrie, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat depunerea la Parlament a celor două proiecte, după ce plata CASS a fost introdusă pentru aceste categorii de persoane prin primul pachet de măsuri pentru care premierul şi-a asumat răspunderea în Parlament şi care a intrat în vigoare.

Tinerii din generația Z trăiesc cu un nivel ridicat de stres și anxietate, cele mai mari îngrijorări fiind generate de costul ridicat al vieții (79,3%) și de imposibilitatea de a pune bani deoparte pentru cheltuieli neașteptate și o situație financiară mai bună pe termen lung (48,2%), potrivit unui sondaj realizat online de Allianz-Țiriac Asigurări.
Astfel, peste 75% dintre tineri declară că se confruntă cel puțin de câteva ori pe săptămână cu stres și stări de anxietate, iar pentru aproape 3 din 10 stările sunt însoțite și de manifestări fizice precum dureri de cap, palpitații sau probleme de somn, arată sondajul realizat în rândul a 1.102 respondenți, despre stresul și anxietatea generației Z.
Cele mai mari îngrijorări sunt generate de costul ridicat al vieții (79,3%) și de imposibilitatea de a pune bani deoparte pentru cheltuieli neașteptate și o situație financiară mai bună pe termen lung (48,2%).
Când se gândesc la viitorul lor, 6 din 10 respondenți spun că simt nesiguranță și anxietate, grijile fiind generate de situația financiară personală (48,8%), de perspectivele financiare în viitor (37,9%), de presiunea socială (36,2%), dar și de starea de sănătate personală sau a familiei (31%). La polul opus, viitorul e privit cu optimism de 17,2% dintre tinerii din generația Z și numai unul din zece are siguranță și liniște când vine vorba de perspectivele personale.
Peste 43% dintre respondenții Gen Z înțeleg că nu pot controla ce le rezervă viitorul, așa că se concentrează pe gestionarea stresului și anxietății. Cei mai mulți aleg să lucreze la echilibrul emoțional, fie prin timp petrecut cu familia și prietenii (58,6%), fie prin activități de relaxare (39,6%) și sport (37,9%), mai arată sondajul.
Pe de altă parte, aproape 4 din 10 se tem că li se poate întâmpla oricând ceva neașteptat și îi îngrijorează că nu au o soluție concretă pe care să se bazeze, cum ar fi bani puși deoparte sau o asigurare care să acopere riscul și cheltuielile.
”Generația Z nu este o generație fragilă, ci una lucidă. Ei simt mai mult, văd mai mult și trăiesc mai intens toate schimbările din jur. Este o generație care a învățat să trăiască într-o economie volatilă, dar care încă nu a învățat să se protejeze. De aceea anxietatea lor nu este o slăbiciune, ci un semnal de alarmă că nevoia de siguranță nu mai poate fi amânată pentru ‘mai târziu’. Într-o lume în care totul se schimbă de la o lună la alta, protecția înaintea economisirii devine un gest de maturitate timpurie. A-ți face o asigurare de viață când ești tânăr nu înseamnă că te pregătești pentru ce e mai rău, ci că iei în serios libertatea de a trăi fără frică”, spune Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac Asigurări, citat în comunicat.
Mulți dintre tinerii generației Z își conștientizează nevoile de protecție și au văzut, inclusiv din experiențe personale, ce impact financiar poate avea o problemă de sănătate personală sau în familie (43%), o cheltuială semnificativă neplanificată (34,5%), pierderea temporară a veniturilor (15,5%) sau un accident ori o intervenție chirurgicală de urgență (12%).
Peste 8 din 10 consideră că ar avea nevoie de cel mult 40.000 de lei într-o astfel de situație, alți 12% cred că suma ar fi de până la 200.000 de lei și doar 5% estimează nevoia peste acest prag, potrivit sondajului. În lipsa acestor resurse, în ultimul an numai 29,3% au încercat să economisească, în timp ce doar aproape 2% și-au făcut o asigurare pentru mai multă liniște financiară și, implicit, mai puțin stres.
În demersurile de gestionare a stresului, doar 8% dintre respondenții la sondajul Allianz-Țiriac spun că discută despre anxietățile lor cu un AI pentru o perspectivă diferită, iar alți 34% au încercat, dar cu rezerva lipsei de inteligență emoțională și a filtrului uman, mai ales că studiile internaționale arată că AI-ul poate fi influențat în reacțiile și sfaturile pe care le oferă. Astfel, tinerii rămân rezervați să caute sprijin emoțional în inteligența artificială, folosind-o mai degrabă când caută să se informeze despre soluții pentru mai multă siguranță financiară. În schimb, 27,6% preferă să vorbească despre emoțiile lor cu familia sau prietenii, iar aproape 19% declară că nu au încredere într-un AI pentru discuții despre probleme personale, scrie agerpres.ro.

Statul Român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.
‘Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acțiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate a Statului și recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosință a acestui imobil’, se menționează într-un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Potrivit sursei citate, având în vedere că pârâții, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanței și instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.
‘Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român’, precizează reprezentanții ANAF.
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat printr-un comunicat că a preluat, în condițiile legii, jumătate dintr-un imobil din municipiul Sibiu, de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 29 – ce a aparținut familiei Iohannis – ca urmare a unei moșteniri vacante culese de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate, scrie agerpres.ro.
Președintele instituției, Adrian Nica, declara atunci că ANAF nu avea, până la acel moment, indicii că soții Iohannis doresc să achite sumele datorate pentru imobilul din Sibiu, din strada Nicolae Bălcescu nr 29, și va proceda la inițierea acțiunii în instanță față de cei doi soți, urmând să solicite, suplimentar de plata sumei, și măsuri asiguratorii.
‘Între ANAF și cei doi soți a existat corespondență pe două paliere, o dată în ceea ce privește predarea imobilului, unde aceștia au menționat prin avocat că nu dețin cheia și prin urmare nu se pot prezenta la predarea imobilului și, pe celălalt palier, aceștia au solicitat explicații privind modul de calcul al sumelor datorate. ANAF a oferit aceste explicații. Până la prezenta dată nu avem indicii că cei doi soți doresc să achite sumele datorate. ANAF va proceda la inițierea acțiunii în instanță față de cei doi soți și va solicita, suplimentar de plata sumei, și măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat’, a explica șeful ANAF la B1TV.

Temele de vacanță devin opționale! Elevii vor lucra zilnic doar un timp clar stabilit pentru cele obligatorii. Noul proiect de ordin al Ministerului Educației aduce reguli moderne și mai ferme pentru profesori și directori. Documentul introduce și un sistem anual de feedback din partea elevilor și părinților, pentru a face școala mai eficientă și mai apropiată de nevoile lor.
Proiectul schimbă radical modul în care sunt privite temele din vacanțe. Elevii nu vor mai avea teme obligatorii, iar acest lucru este clar menționat în articolul 4.
În vacanțe, elevii din învățământul primar și gimnazial nu primesc teme pentru acasă, decât sub formă de activități suplimentare. Articolul 2 explică faptul că aceste teme suplimentare sunt complet opționale, astfel că școlarii nu sunt obligați să le rezolve.
În plus, documentul diferențiază între tema obligatorie, cu dificultate medie pentru toată clasa, și tema suplimentară, care este facultativă și adaptată fie pentru recuperare, fie pentru pregătire de performanță.
Proiectul stabilește limite clare pentru a evita supraîncărcarea. La nivelul învățământului primar, timpul alocat temelor obligatorii nu poate depăși o oră pe zi, conform articolului 3, alineatul 2. Asta înseamnă că micuții din clasele I–IV ar trebui să se încadreze într-un maximum de 60 de minute.
Pentru gimnaziu și liceu, articolul 3, alineatul 4, impune un plafon de două ore pe zi, valabil din clasa a V-a până la finalul liceului. În plus, articolul 3, alineatul 1, precizează că la clasa pregătitoare nu există deloc teme pentru acasă.
Conducerea școlilor primește responsabilități clare în aplicarea noilor reguli. Directorul trebuie să monitorizeze respectarea timpului maxim alocat temelor. El ia măsuri pe baza feedbackului oferit de școlari și părinți, conform articolului 3, alineatul 3. Și dirigintele are obligația de a urmări volumul temelor. Acesta trebuie să informeze directorul atunci când apar nereguli, pentru ca acesta să poată interveni, conform articolului 3, alineatul 5.
Pentru prima dată, feedbackul anual al școlarilor și al părinților devine obligatoriu. Articolul 10, alineatul 1 cere o evaluare reală a utilității și eficienței temelor. Consiliile de administrație vor examina aceste informații și vor stabili măsuri clare pentru îmbunătățirea eficienței temelor.
Ministrul Educației a subliniat recent că temele ar trebui reduse pentru a evita frustrarea și supraîncărcarea. El afirmă că două ore pe zi reprezintă limita rezonabilă. Scopul este ca școlarii să lucreze cu mai multă deschidere și fără nemulțumire.
„Toată lumea să știe că temele ar trebui să fie în jur de 2 ore […] elevul și-ar face cu mai mult drag o temă mai scurtă decât […] cu supărare și cu nemulțumire, și cu frustrare.”, a transmis acesta, potrivit Edupedu.ro.

Bugetul pentru Sănătate a crescut vizibil în ultimii ani, dar România rămâne tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Statul alocă doar 971 de euro anual pentru fiecare locuitor, sumă mult prea mică pentru un sistem funcțional. Cei mai mulți bani sunt direcționați către salariile medicilor și asistenților, reducând drastic resursele pentru restul nevoilor.
De ce investim atât de puțin în sănătatea românilor
Românii au la dispoziție doar 971 de euro pe an pentru sănătate, o sumă mult sub media europeană de peste 3.800 de euro. Deși contribuțiile la asigurări sunt plătite constant, accesul la servicii medicale rămâne limitat. Mulți pacienți se confruntă cu lipsa personalului sau a echipamentelor în situații critice. Sistemul transmite adesea senzația că nu întoarce oamenilor ceea ce aceștia plătesc.
Tot mai mulți pacienți aleg clinici private, pentru că acolo primesc investigații rapide, fără liste interminabile de așteptare frustrante. Unii consideră rușinos faptul că România continuă să rămână mult sub nivelul statelor europene privind finanțarea sistemului medical. Problema reală este că revenirea sistemului devine tot mai dificilă, din cauza lipsei cronice de investiții esențiale în infrastructură. O mare parte din bugetul spitalelor este consumată exclusiv pe salarii, lăsând resurse insuficiente pentru restul nevoilor medicale importante.
„Închipuiți-vă ce mai rămâne pentru alte proceduri medicale, pentru aparatură, pentru mentenanță, pentru calitatea serviciilor, pentru prevenirea unor infecții asociate actului medical, ce va mai rămâne pentru medicamente, dar și alte materiale sanitare necesare actului medical”, a precizat președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, notează b1tv.ro.

Reforma administrației locale și centrale ar putea fi amânată până după 8 decembrie, pe fondul lipsei de consens privind tăierile din administrația centrală. Dacă în privința administrației locale s-a ajuns la un acord, unde aproximativ 13.000 de angajați ar urma să își piardă locurile de muncă, discuțiile s-au blocat atunci când liderii au ajuns la capitolul reducerii cheltuielilor salariale din structurile centrale, informează b1tv.ro.
Potrivit surselor politice, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile a devenit principalul punct de tensiune. Pe zona Educației, doar liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a opus inițial tăierilor, în timp ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, ar fi solicitat exceptarea militarilor de la această măsură. În ultima ședință a Coaliției, Ilie Bolojan a cerut ca „niciun domeniu să nu fie exceptat”, poziție care a complicat și mai mult negocierile, potrivit b1tv.ro.
Ulterior, premierul a transmis că Educația va fi exceptată, în timp ce conducerea PSD a votat împotriva „tăierii salariilor în sectorul bugetar”. Sorin Grindeanu ar fi amenințat chiar cu ieșirea de la guvernare în cazul în care tăierile salariale vor fi adoptate.
Situația este în continuare neclară, mai ales că Ministerul Apărării ar fi blocat tăierile în Armată. Totodată, sindicaliștii din Educație și Sănătate au avertizat că vor declanșa greva generală dacă veniturile lor vor fi diminuate.
Amânarea reformei administrației ar însemna, automat, și amânarea măsurilor deja discutate în Coaliție: tăierile din administrația locală și sancțiuni mai dure pentru cetățenii care nu își plătesc amenzile și impozitele.
Conform deciziilor deja agreate, în administrația locală ar urma să fie eliminate aproximativ 10% dintre posturile ocupate, însă, personalul din sănătate, învățământul preuniversitar și creșe nu ar fi afectat.
Reforma administrației face parte din angajamentele asumate de România pentru reducerea deficitului bugetar și modernizarea instituțiilor publice, fiind intens negociată în coaliție.

România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. În octombrie, avansul anual al prețurilor a ajuns la 8,4%, confirmând nivelul ridicat al scumpirilor. În același timp, inflația la nivelul UE a coborât la 2,5% în octombrie, după 2,6% consemnate în septembrie. Datele publicate miercuri de Eurostat evidențiază contrastul puternic dintre evoluția europeană și situația economică din țară.
În octombrie, Cipru, Franța și Italia au raportat cele mai mici rate ale inflației din UE, cu valori cuprinse între 0,2% și 1,3%. În contrast, România a avut cea mai mare inflație, de 8,4%, fiind urmată de Estonia cu 4,5% și Letonia cu 4,3%.
Inflația a înregistrat scăderi în 15 state membre comparativ cu luna septembrie 2025. În România, ritmul scumpirilor s-a redus ușor, de la 8,6% la 8,4%. În trei state, nivelul inflației a rămas constant, fără variații notabile. În zona euro, inflația anuală a coborât la 2,1% în octombrie, după 2,2% înregistrate luna anterioară.
Rata anuală a inflației în zona euro a scăzut în octombrie la 2,1%, după nivelul de 2,2% din septembrie precedent. Această evoluție depășește ușor ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană pentru stabilitatea prețurilor în viitorul apropiat.
Serviciile au generat cea mai mare contribuție la inflația anuală, însumând 1,54 puncte procentuale într-un context economic încă volatil european. Alimentele, alcoolul și țigările au adăugat 0,48 puncte procentuale, accentuând presiunea inflaționistă resimțită de consumatorii europeni în această perioadă dificilă. Și prețurile la energie au avut o contribuție negativă de minus 0,08 puncte procentuale.
Datele INS arată că România a înregistrat în octombrie 2025 o inflație anuală de 9,8%. Creșterile cele mai puternice s-au înregistrat la mărfurile nealimentare și servicii, unde scumpirile au depășit 10%. Alimentele au avut, la rândul lor, un avans semnificativ al prețurilor, de 7,57%.
În septembrie, inflația fusese 9,88%, iar indicele prețurilor de consum din octombrie, comparativ cu septembrie, a ajuns la 100,50%. De la începutul anului și până în octombrie, inflația cumulată a urcat la 9,0%, iar comparativ cu octombrie 2024, rata anuală s-a menținut la 9,8%. Media modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 6,6%, conform b1tv.ro.

Biletele de tren vor fi mai scumpe începând cu data de 14 decembrie 2025, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2025 – 2026. Tarifele vor crește cu 9,88%, procent stabilit conform ratei inflației din Buletinul INS nr. 260/13.10.2025, au anunțat reprezentanții Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF).

„Conform legii, odată cu planul nou de mers se indexează cu rata inflației. Asta este legea, alte bilete mai scumpe nu vor fi, decât indexate cu rata inflației la jumătatea lunii decembrie”, a explicat miercuri directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa.

Reprezentanții ARF au confirmat că procentul de 9,88% reprezintă indicele prețurilor de consum (IPC), iar „cu acest procent se vor actualiza și tarifele de călătorie”.

Linia de raportare Esc_ABUZ a Organizației Salvați Copiii a primit de la începutul anului un număr record de sesizări de materiale online care înfățișează abuz și exploatare sexuală a copiilor, peste 43 de mii de rapoarte, o creștere alarmantă față de 2024 (19.369 de rapoarte). Aceste rapoarte care au fost procesate de specialiștii Salvați Copiii conțineau peste 85.000 de materiale abuzive distincte (imagini și secvențe video) stocate pe servere din România și aflate pe 78.790 de link-uri individuale care au fost închise în această perioadă de către autorități (conținutul a fost șters sau nu mai poate fi accesat). În 2024, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a înregistrat 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.931 au fost cazuri de abuz sexual și exploatare sexuală a copiilor, doar pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului. Aceste cifre alarmante reprezintă însă doar vârful iceberg-ului, multe situații rămânând neraportate din cauza stigmatului, a fricii sau a toleranței societății românești față de acest fenomen. Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual, Salvați Copiii atrage atenția asupra amplorii pe care o au, atât la nivel național, cât și internațional, cazurile de abuz sexual. Situația este una critică, cu zeci de mii de copii afectați anual și forme tot mai insidioase de agresiune, propagate în mediul online inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale.

La nivel global, experții Consiliului Europei au estimat că 1 copil din 5 trece prin cel puțin o experiență de violență sexuală până la vârsta de 18 ani.[4] 62% din totalul materialelor cunoscute de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) la nivel global sunt localizate pe servere europene, transformând continentul nostru într-un hub involuntar pentru stocarea și distribuirea acestui conținut ilegal. În 2024, s-au înregistrat global peste 20,5 milioane de raportări de suspiciuni de abuz sexual online asupra copiilor și 29,2 milioane de incidente de exploatare sexuală, care au implicat aproximativ 63 de milioane de imagini și videoclipuri. Aceste cifre colosale ilustrează amploarea crizei cu care ne confruntăm.

Modelul Barnahus al organizației Salvați Copiii reprezintă unul din răspunsurile strategice la această criză fără precedent, oferind exact ceea ce au nevoie copiii traumatizați de abuzurile online: un spațiu sigur unde pot fi ascultați în acord cu drepturile lor, unde specialiști pregătiți înțeleg efectele abuzului și unde copiii nu sunt nevoiți să repovestească experiența traumatizantă de multiple ori.

Abuzul și exploatarea sexuală online a copiilor în România

Situația devine și mai gravă, în contextul în care Europol și rețelele de protecție a copiilor avertizează că volumul materialelor ilegale și cazurile de grooming online cresc constant de la an la an, iar victimele devin din ce în ce mai tinere. Pandemia COVID-19 a accelerat această tendință alarmantă, întrucât atât copiii, cât și agresorii au petrecut mai mult timp în mediul online.

În România, vulnerabilitățile socio-economice adâncite, de la rata ridicată a sărăciei la criza de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților, creează un teren propice pentru exploatarea vulnerabilității copiilor, în special în mediul online. Fenomenul exploatării sexuale online a amplificat urgența programelor destinate de protecție a copiilor și a unei legislații pe măsura provocărilor. Proliferarea rețelelor sociale, a aplicațiilor de chat și a jocurilor online i-a expus pe copii unor riscuri fără precedent. Agresorii profită de anonimatul internetului pentru a ademeni și șantaja victime minore, practicând racolarea copiilor în scopuri abuzive (grooming) și șantaj sexual al copiilor (extortion) într-un mod din ce în ce mai răspândit.

Studiile Salvați Copiii au arătat că aproape unul din trei copii din România (29%) a primit imagini sau mesaje cu caracter sexual online, iar unul din cinci (20%) a fost solicitat să trimită fotografii sau videoclipuri explicite cu el însuși.[5] Aceste situații nu reprezintă accidente, ci acțiuni deliberate ale agresorilor de a normaliza abuzul și de a izola copilul de suportul adulților. Odată create sau distribuite, materialele cu abuzuri pot ajunge în câteva secunde în toate colțurile lumii și sunt aproape imposibil de eliminat complet, fiecare vizualizare reprezentând o revictimizare a copilului implicat. În plus, a crescut exponențial ponderea imaginilor sau clipurilor video produse de copii sub constrângere ori din neștiință (materiale self-generated), apoi răspândite online.

Potrivit datelor colectate de linia Esc_ABUZ, 84% din materialele ilegale raportate în România de la începutul acestui an au fost create chiar de copii și distribuite ulterior fără consimțământul lor. Acest tip de abuz, comis în special în rețele sociale, este la fel de devastator precum abuzul sexual direct, lăsând traume profunde și un sentiment de insecuritate care poate persista toată viața.

Conform „Studiului privind incidența violenței asupra copiilor”[6], elaborat de Salvați Copiii, 4% dintre copiii din România au trecut prin cel puțin o formă de abuz sau exploatare sexuală, de la solicitarea de a se dezbrăca în fața cuiva (1,9%), la mângâieri pe zone intime împotriva voinței lor (1,4%) sau chiar la obligarea de a avea relații sexuale (0,9%).

Extrapolând aceste date la populația de copii din România, vorbim despre aproximativ 140.000 de copii care au fost victimele abuzului sau exploatării sexuale. Pentru adolescenți, cifrele devin și mai îngrijorătoare: aproape 3% declară că au fost forțați să întrețină relații sexuale, ceea ce ar însemna aproximativ 100.000 de adolescenți din România, victime ale violului. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a înregistrat 20.216 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, dintre care 1.865 au fost cazuri de abuz sexual și alte 66 de exploatare sexuală a copiilor, pentru 847 de cazuri fiind inițiată urmărirea penală a agresorului. Comparând cele aproximativ 140.000 de victime estimate cu cele 1.865 de cazuri raportate oficial, constatăm că mai puțin de 1,4% din cazurile reale ajung în atenția autorităților.

Programul Barnahus pentru protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale

În fața acestor realități dure, Salvați Copiii România acționează prin multiple intervenții care cuprind informare, consiliere psihologică și psihoterapie, protecția copiilor aflați în ipostaze judiciare, politici legislative și formarea specialiștilor.

Modelul Barnahus („Casa Copilului”)[7] al Organizației Salvați Copiii reprezintă unul din răspunsurile strategice la această criză fără precedent. Acest program este un model integrat, de origine islandeză, în care sub același acoperiș se reunesc serviciile de evaluare medicală și psihologică, audiere investigativă și protecție socială pentru copilul victimă. Scopul este evitarea retraumatizării și oferirea de servicii de consiliere și protecție. Copilul nu mai este plimbat între secția de poliție, procuratură și spital, ci este intervievat o singură dată, într-o cameră special amenajată, de o echipă de profesioniști care colaborează pentru a documenta cazul și a oferi asistență copilului. Primul centru pilot Barnahus din România, deschis în Sectorul 6 București în 2022 printr-un parteneriat al Salvați Copiii cu autoritățile locale, a demonstrat deja eficiența acestui model: de la inaugurare și până în prezent, aproximativ 200 de copii victime ale abuzului au beneficiat de servicii complexe de asistență. Extinderea rețelei Barnahus va însemna că niciun copil abuzat din România nu va mai trebui să îndure trauma suplimentară a procedurilor clasice și va avea acces la justiție și recuperare într-un mod demn și protector.

„Din perspectiva noastră, protejarea copiilor împotriva abuzului sexual în mediul online nu trebuie să fie privită doar ca o alegere morală, ci ca obligație legală. Vedem zilnic în activitatea noastră efectele devastatoare ale abuzului sexual asupra celor mici, fie că are loc în familie, în comunitate sau în lumea online. Fiecare copil abuzat al cărui strigăt rămâne neauzit reprezintă un eșec al societății noastre. Programele naționale, ca și legislația europeană și legile din România trebuie ajustate în mod continuu la provocările noilor tehnologii digitale, resursele pentru aplicarea acestora trebuie alocate, iar prevenția, de la educație în școli la implicarea marilor companii tech, trebuie tratată ca prioritate națională”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Organizația Salvați Copiii va derula în perioada 2026-2027 un program național care are ca obiectiv sprijinirea procesului de extindere a rețelei de centre Barnahus în țara noastră, în conformitate cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2023–2027. Această strategie prevede înființarea a nouă centre Barnahus la nivel național până la sfârșitul anului 2027, astfel încât fiecare copil victimă a unei agresiuni sexuale sau a unei violențe grave să poată beneficia de sprijin multidisciplinar într-un mediu prietenos, adaptat nevoilor lui.

De asemenea, ca parte a dezvoltării sistemului Barnahus, Salvați Copiii anunță organizarea unor cursuri specializate pentru polițiști cu privire la audierea copiilor victime, folosind protocolul de intervievare prietenos NICHD. Aceste cursuri sunt pregătite în colaborare cu Institutul Național al Magistraturii și Inspectoratul General al Poliției Române, cu sprijinul experților organizației, și vor asigura pregătirea anchetatorilor în tehnici de intervievare adaptate copiilor, evitând revictimizarea și obținând mărturii de încredere. Profesionalizarea intervenției polițienești și judiciare în cazurile de abuz este esențială pentru ca mecanismul Barnahus să funcționeze eficient și pentru ca fiecare copil victimă să fie tratat cu grijă și empatie pe drumul către justiție.