Rata șomajului a crescut la 6%, în noiembrie 2025
National/Extern 8 ianuarie 2026 0
Rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform sursei citate, rata șomajului la bărbați a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind de 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin și de 5,9% în cazul celor de sex feminin..
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2025 a fost de 493.700 persoane, în creștere față de luna precedentă (487.300 șomeri în luna octombrie), dar și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.400 șomeri în luna noiembrie 2024).
Potrivit INS, se menține un nivel ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, înregistrat în perioada iulie – septembrie 2025.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% în luna noiembrie 2025, respectiv 4,8% în cazul bărbaților și 4,6% în cazul femeilor.
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani a reprezentat 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna noiembrie 2025.
Read moreRomânia a depășit Cehia, Croația și Danemarca la autostrăzi, dar rămâne codașă la densitate rutieră
National/Extern 5 ianuarie 2026 0
România a ajuns la 1.422 de kilometri de autostradă în circulație și a depășit astfel Cehia, Danemarca și Croația la lungimea rețelei rutiere de mare viteză. Datele citate de Profit.ro arată însă că, în ciuda acestui progres, țara noastră rămâne printre ultimele din Europa atunci când infrastructura este raportată la suprafața totală.
Alți 832 de kilometri de autostradă sunt în prezent în construcție. Dacă lucrările vor fi finalizate conform contractelor, România ar putea ajunge în următorii 3–4 ani la aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă, depășind Ungaria, Polonia, Elveția și Suedia. Mai mult, potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, până în 2030 ar mai putea fi dați în trafic aproape 1.000 de kilometri, ceea ce ar duce rețeaua națională la circa 2.825 de kilometri.
Cu toate acestea, România are în prezent doar 6 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați, un nivel mult sub media europeană. Chiar dacă până în 2029 densitatea ar putea ajunge la aproape 10 km/1.000 km², țara noastră rămâne departe de state precum Olanda, Belgia sau Germania, unde densitatea depășește frecvent 100 km/1.000 km² în regiunile dezvoltate.
Concluzia este clară: România recuperează rapid la capitolul kilometri construiți, dar rămâne încă în urma Europei la capitolul acoperire și acces real la infrastructura de autostradă.
Read more
Aurul şi argintul s-au scumpit din cauza tensiunilor din Venezuela
National/Extern 5 ianuarie 2026 0
Cotațiile aurului și argintului au înregistrat creșteri semnificative luni, pe fondul amplificării riscurilor geopolitice, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, potrivit Bloomberg.
Aurul s-a apreciat pe piața spot cu până la 2,1%, depășind nivelul de 4.420 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a câștigat aproape 5%. Incertitudinea a fost alimentată de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că SUA sunt acum „la conducere” în Venezuela și urmăresc acces total, inclusiv la rezervele de petrol ale țării.
Analiștii vorbesc despre un context geopolitic mai tensionat, favorabil activelor de refugiu. Creșterea aurului vine după un an record, susținut de achizițiile băncilor centrale și de reducerile de dobândă operate de Federal Reserve. Marile bănci anticipează continuarea tendinței de creștere și în perioada următoare.
Read more
Zile libere în 2026: calendarul sărbătorilor legale și al mini-vacanțelor
National/Extern 5 ianuarie 2026 0
Anul 2026 aduce vești bune pentru angajații din România. Potrivit legislației în vigoare, salariații vor beneficia de 17 zile libere legale, acordate cu prilejul sărbătorilor religioase și al evenimentelor istorice naționale. Dintre acestea, 12 zile vor cădea în timpul săptămânii, creând premisele pentru mai multe mini-vacanțe și o planificare mai eficientă a concediilor.
Ianuarie, cea mai generoasă lună în zile libere
Prima lună a anului 2026 este cea mai bogată în zile nelucrătoare. Angajații au avut liber pe 1 și 2 ianuarie (joi și vineri), urmate de weekendul 3–4 ianuarie. Lista este completată de 6 ianuarie – Boboteaza (marți) și 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri). Printr-o organizare atentă a timpului liber, începutul de an poate aduce o perioadă mai lungă de odihnă.
Pentru elevi, vacanța de iarnă începe sâmbătă, 20 decembrie 2025, și se încheie miercuri, 7 ianuarie 2026, însumând 19 zile calendaristice, cea mai lungă pauză din anul școlar 2025–2026.
Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie, va fi sărbătorită în 2026 într-o zi de sâmbătă, astfel că nu va aduce o zi liberă suplimentară pentru angajați.
Paștele 2026: mini-vacanță de patru zile
Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie 2026. Conform legii, angajații vor avea liber în Vinerea Mare (10 aprilie) și în a doua zi de Paște (luni, 13 aprilie). Împreună cu weekendul, rezultă o mini-vacanță de patru zile.
Elevii vor intra în vacanța de primăvară sâmbătă, 4 aprilie, și vor reveni la cursuri marți, 14 aprilie 2026.
Zile libere în lunile de primăvară și vară
1 Mai – Ziua Muncii va fi vineri, oferind un weekend prelungit.
1 iunie 2026 va fi zi liberă cu dublă semnificație: Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii, creând o mini-vacanță la început de vară.
15 august – Adormirea Maicii Domnului va cădea într-o zi de sâmbătă, fără impact asupra programului de lucru.
Mini-vacanță la final de noiembrie
Sfârșitul toamnei aduce o perioadă compactă de odihnă. 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni) și 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți), alături de weekendul precedent, vor forma o mini-vacanță de patru zile consecutive, în special pentru angajații din sectorul public.
Finalul de an aduce o nouă perioadă de relaxare. 25 decembrie, prima zi de Crăciun, va fi vineri, urmată de 26 decembrie (sâmbătă), oferind un nou weekend prelungit.
Calendarul complet al zilelor libere legale în 2026
1 ianuarie – Anul Nou (joi)
2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
6 ianuarie – Boboteaza (marți)
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
24 ianuarie – Unirea Principatelor Române (sâmbătă)
10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
12 aprilie – Paștele Ortodox (duminică)
13 aprilie – A doua zi de Paște (luni)
1 mai – Ziua Muncii (vineri)
31 mai – Rusaliile (duminică)
1 iunie – A doua zi de Rusalii / Ziua Copilului (luni)
15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
25 decembrie – Crăciunul (vineri)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)
Read more
Prognoza ANM pentru următoarele patru săptămâni: final de an mai rece, ianuarie 2026 cu temperaturi peste normal
National/Extern 30 decembrie 2025 0
Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza meteo pentru intervalul 30 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026, oferind o imagine de ansamblu asupra evoluției vremii în perioada sărbătorilor de iarnă și în prima lună a noului an.
Potrivit meteorologilor, ultimele zile ale anului 2025 vor fi marcate de un val de aer rece, cu temperaturi apropiate de valorile normale ale perioadei, posibil ușor mai scăzute în zona Carpaților Meridionali. În nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni, regimul pluviometric va fi excedentar, în timp ce în regiunile extracarpatice sunt prognozate precipitații sub media obișnuită. În restul țării, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal.
Începând cu 5 ianuarie 2026, vremea va intra într-un proces de încălzire, temperaturile urmând să fie mai ridicate decât media climatologică, în special în regiunile sud-estice. Totodată, precipitațiile vor fi excedentare la nivel național, cu valori mai ridicate în jumătatea vestică a țării.
Pentru intervalul 12–19 ianuarie, ANM estimează menținerea temperaturilor peste normal, accentul termic fiind tot în sud-est. Precipitațiile vor fi excedentare în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul teritoriului se vor încadra în limitele normale.
Ultima săptămână analizată, 19–26 ianuarie, va aduce temperaturi ușor peste media perioadei în toată țara, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de cele normale.
În concluzie, după un sfârșit de an mai rece, ianuarie 2026 se anunță mai blând din punct de vedere termic decât în mod obișnuit, însă cu precipitații local excedentare, mai ales în zonele intracarpatice și în vestul României.
Taxă nouă pentru români de la 1 ianuarie 2026: 25 de lei pentru fiecare colet din afara UE
National/Extern 30 decembrie 2025 0
De la 1 ianuarie 2026, în România intră în vigoare o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, măsură care va afecta comenzile plasate pe platforme precum Shein, Temu și AliExpress.
Deși mulți români au crezut că suma va fi achitată direct de cumpărători, legea prevede că obligația de plată revine expeditorului, vânzătorului sau platformei digitale, nu consumatorului final. Taxa va fi colectată de Poșta Română sau de firmele de curierat și virată ulterior la bugetul de stat.
Măsura se aplică coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, expediate din state din afara UE, indiferent de locul în care acestea intră în circulație în Uniunea Europeană. Taxa nu se rambursează în cazul returnării produselor.
Decizia face parte dintr-un demers mai amplu la nivel european, menit să limiteze importurile de valoare redusă, în special din China, și să combată concurența neloială, subevaluarea mărfurilor și fraudele vamale. În practică, specialiștii avertizează că o parte din costuri ar putea fi transferată indirect către consumatori, prin prețuri mai mari sau modificarea condițiilor de livrare.
Read more
Prognoza meteo pentru Crăciun și Revelion
National/Extern 12 decembrie 2025 0
Vremea de Crăciun va fi mai caldă decât normalul perioadei, iar finalul de an se anunță lipsit de episoade meteo severe. Potrivit estimărilor Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile vor rămâne ușor peste mediile climatologice până spre sfârșitul lunii decembrie, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă. Precipitațiile vor fi, în general, reduse.
De Revelion, valorile termice vor începe să se apropie de cele specifice perioadei, tendință care se va menține și la începutul lunii ianuarie. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal, cu posibilitatea unor valori ușor peste medie în sudul țării.
Estimările sunt realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) și vizează abaterile medii săptămânale ale temperaturii și precipitațiilor față de intervalul de referință 2005–2024. Fenomenele extreme de scurtă durată nu pot fi anticipate prin acest tip de prognoză.
În săptămâna 15–22 decembrie, temperaturile vor fi peste normal în toată țara, cu abateri mai pronunțate în zonele montane, iar precipitațiile vor fi deficitare. Între 22 și 29 decembrie, valorile termice vor rămâne ușor ridicate, cu precipitații sub normal în vest și nord-vest.
Pentru intervalul 29 decembrie – 5 ianuarie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de mediile obișnuite și un regim pluviometric normal. Tendința se menține și în perioada 5–12 ianuarie, când precipitațiile ar putea deveni ușor excedentare în regiunile sudice.
Read more
Salariul mediu net a crescut la nivel național cu 4,3%, la 5.492 de lei, în octombrie
National/Extern 12 decembrie 2025 0
Câștigul salarial mediu net a fost 5.492 de lei, la nivelul lunii octombrie, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă din anul anterior, iar cele mai mari valori s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (11.810 lei), arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
La polul opus s-au situat salariile din hoteluri și restaurante – 3.396 de lei. Câștigul salarial mediu brut, în octombrie 2025, a fost 9.152 de lei, cu 74 lei (+0,8%) mai mare decât cel din septembrie.
Potrivit sursei citate, în cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Raportat la luna septembrie 2025, în octombrie, anul curent, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri dar și în urma realizărilor de producție sau încasărilor mai mari.
Astfel, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, cu 12,9%, respectiv în tranzacții imobiliare, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cu procente cuprinse între 4% și 5,5% , conform agerpres.ro.
Energia electrică conduce detașat topul scumpirilor. Creșteri mari la alimente, transport și servicii
National/Extern 12 decembrie 2025 0
Energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț în luna noiembrie, cu un avans de 62,36% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri. Comparativ cu luna octombrie, prețul energiei electrice a scăzut însă cu 2,52%.
Următoarele poziții în clasamentul scumpirilor anuale sunt ocupate de energia termică, cu un plus de 18,8%, și de transportul feroviar, care s-a scumpit cu 18,59%.
La capitolul produse alimentare, cele mai mari creșteri de preț au fost consemnate la cafea, cu 20,5%, și la fructele proaspete, cu 15,13%, în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 9,69%, iar fasolea boabe și alte leguminoase cu 2,38%. De la o lună la alta, cafeaua și carnea de bovine au avut cele mai mari scumpiri, în timp ce citricele și cartofii au înregistrat ieftiniri.
În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă energie, s-au remarcat scumpiri la cărți, ziare și reviste, cu 10,24% în ritm anual. Nu au fost raportate ieftiniri față de anul trecut. Lunar, gazele naturale și tricotajele au consemnat cele mai mari creșteri, în timp ce energia termică și energia electrică s-au ieftinit.
Și serviciile au continuat să se scumpească. Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate la transportul feroviar, alte servicii cu caracter industrial și reparații auto, electronice și lucrări foto. O excepție notabilă a fost transportul aerian, unde prețurile au scăzut cu 3,54% față de anul trecut și cu 0,02% comparativ cu luna precedentă.
Read more
Cseke Attila: ”România își consolidează poziția pe harta mondială a cercetării și inovării”
National/ExternUltimele stiri 4 decembrie 2025 0
Astăzi, în prezența ministrului dezvoltării, Cseke Attila, și a E.S. domnul Katae Takashi, ambasadorul Japoniei la București, a avut loc evenimentul care marchează începerea lucrărilor pentru construirea și dotarea Centrului pentru Optică de Mare Putere din Măgurele, județul Ilfov.
”Marcăm, astăzi, un pas semnificativ pentru dezvoltarea cercetării și tehnologiei de vârf din România. Proiectul dezvoltat la Măgurele reprezintă nu doar o investiție în infrastructură, ci și un angajament ferm pentru viitorul cercetării științifice și inovării din țara noastră, din Europa și din lume”, a transmis ministrul Cseke Attila.
Beneficiarul investiției este Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, iar Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, finanțează investiția cu o valoare de peste 190 milioane de lei.
Centrul de Optică de Mare Putere va asigura optica necesară pentru funcționarea neîntreruptă și eficientă economic a infrastructurii de cercetare Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cu cea mai mare putere din lume, în regim de centru de cercetare pentru utilizatori. Disponibilitatea de oglinzi fabricate local, cu costuri și durată de producție reduse, va permite mărirea numărului și potențialului științific și aplicativ al experimentelor posibile la ELI-NP.
”România deține cel mai puternic sistem laser din lume. Astfel a apărut necesitatea unui centru care să furnizeze optică de mare putere și să dezvolte tehnologia necesară pentru a eficientiza operarea din punct de vedere economic și să permită efectuarea de experimente pentru a lărgi frontiera cunoașterii”, a declarat Cseke Attila.
Noul centru, dotat cu tehnologii de ultimă generație, va permite fabricarea și repararea componentelor optice de mari dimensiuni, esențiale pentru utilizarea laserelor de mare putere și va consolida rolul României pe harta mondială a cercetării. ”Astfel, vom sprijini funcționarea eficientă a infrastructurii Centrului de cercetare ELI-NP și vom crea noi oportunități pe piața internațională”, a subliniat ministrul dezvoltării. Acesta a adăugat că Japonia, SUA și Franța sunt, în acest moment, singurele țări din lume cu o astfel de capacitate, cu doar patru centre funcționale momentan.
În cadrul Centrului pentru Optică de Mare Putere, se vor desfășura operațiuni de micro mecanică și finisaj nanometric pentru componente optice de dimensiuni medii și mari, iar procesele tehnologice cuprind etape de șlefuire fină cu ajutorul emulsiei combinate apă-nisip, în circuit închis, inspecție cu ajutorul interferometriei și etapa finală de depunere a stratului de finisaj. După parcurgerea acestor etape, elementul optic va fi asamblat și inspectat în cadrul spațiilor dedicate.
Crearea acestui centru se face în strânsă colaborare cu doi parteneri importanți din Japonia, Okamoto Optics și Universitatea din Osaka, ambii parteneri jucând un rol important pe plan mondial în domeniul opticii de mare putere și al laserelor de mare putere.
Totodată, infrastructura centrului, care va fi dezvoltată și dedicată pentru realizarea de componente optice de mari dimensiuni, va fi compatibilă cu realizarea unor componente optice de dimensiuni și caracteristici uzuale, având, astfel, deschidere și pentru o piață mai largă de consum.
Finanțarea investiției a fost aprobată de Guvern în mandatul anterior al actualului ministru al dezvoltării și va fi asigurată de minister, prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Read more