Alexandru Nazare (PNL), ministrul Finanțelor, a anunțat că lucrează la introducerea taxării inverse la legume – fructe și în alte domenii. Luna viitoare vor avea loc discuții cu Comisia Europeană pentru a primi derogare să folosim acest mecanism de anul viitor. Taxarea inversă aplicată în domeniile cu risc fiscal ridicat e considerată de specialiști o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. Măsura ar putea fi luată în contextul în care România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, conform b1tv.ro.
Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, explică sursa citată. Datele preliminare pentru 2023 indică o neîncasare de TVA în România de 33,7%, adică echivalentul a 54 miliarde lei.
Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.
În prezent se aplică deja taxarea inversă pe mai multe livrări, precum:
-livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase;
-transferul de certificate verzi;
-construcțiile, părțile de construcție și terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opțiune;
-furnizările de telefoane mobile
-furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final
-furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri. livrarea de gaze naturale către un comerciant (de gaze) persoană impozabilă.
Alexandru Rogobete (PSD), ministrul Sănătății, a declarat că legislația va fi modificată, astfel încât medicii angajați în spitalele publice să-și facă contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prioritar în mediul public, așa încât aceștia să nu-și mai poată direcționa pacienții de la stat la privat. „Există o anomalie legislativă prin care medicul, chiar dacă este angajat în sistemul public, își face contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate în mediul privat. Această anomalie a dus la acest fenomen. Deși am computer tomograf, deși am RMN, deși am echipamente de ultimă generație în care investim fonduri europene importante și buget de stat important, pacienții nu beneficiază de ele și sunt trimiși la spitalul sau la cabinetul privat pentru că medicul are contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu zona privată, nu cu zona publică, deși el este angajat al spitalului public. Prin modificarea legislativă, care apare săptămâna viitoare, acest lucru nu va mai fi posibil. Orice medic angajat în spitalul public își face prioritar contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate în mediul public și suplimentar, dacă dorește, după program, sigur că poate deconta servicii și în mediul privat”, a declarat Alexandru Rogobete, conform b1tv.ro.
Ministrul Sănătății a precizat apoi că toate persoanele fără venit beneficiază de pachetul minimal de bază, pe care îl oferă medicul de familie. De asemenea, Rogobete a vorbit și despre mai multe categorii de coasigurați. „În primul rând, toți pacienții care se află în programele naționale de boli cronice, peste 14 programe, beneficiază în continuare de diagnostic, tratament și de investigații și servicii medicale, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. Discutăm aici despre o altă categorie importantă de oameni și aici mă refer la coasigurați, căci acolo este discuția, și în interiorul acestei categorii de coasigurați există un procent majoritar de persoane care sunt încadrate în programele naționale de boli cronice, deci care vor beneficia de servicii, diagnostice și tratament indiferent dacă sunt sau nu asigurați, pe de-o parte.
Pe de altă parte, pentru toate serviciile conexe pentru persoanele neasigurate s-a extins termenul. Acum două săptămâni, în ședința de guvern am extins termenul pentru 1 ianuarie 2026, deci practic încă o categorie importantă de oameni, de pacienți vor beneficia de toate serviciile indiferent dacă sunt sau nu coasigurați.
Mai important decât orice este că toate persoanele fără venit beneficiază totuși de pachetul minimal de bază, pe care îl oferă medicul de familie. Deci investigațiile de bază la medicul de familie vor putea fi făcute și de către persoanele neasigurate, dacă acestea sunt parte din programele naționale – și majoritatea sunt – vor fi tratate și vor beneficia de tratament în continuare”, a explicat Alexandru Rogobete.
România este în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri care nici nu studiază, nici nu lucrează. Potrivit datelor Eurostat și citate de Hotnews.ro, anul trecut, 11% dintre tinerii europeni nu aveau un loc de muncă și nu urmau niciun program de educație sau formare profesională.
Ponderea acestor tineri variază între 4,9% în Țările de Jos și 19,4% în România. Iar Uniunea Europeană spune că vrea să reducă media de la 11% la 9%. Însă doar 11 țări au atins acest obiectiv, anul trecut.
În general, țările din Europa de Sud și de Sud-Est au cele mai ridicate rate. Raportul OCDE din 2025 arată că 1 din 5 tineri români nu lucrează și nu studiază.
Ratele mari de tineri fără ocupație au la bază două motive principale: tineri șomeri sau tineri în afara forței de muncă, adică tineri care nu-și caută un loc de muncă sau sunt disponibili pentru a munci.
În Uniunea Europeană media celor în afară forței de muncă este mai mare decât rata șomajului în rândul tinerilor.
Însă în România diferenţa este uriaşă. Pe scurt, NU le place munca și nici cu învățatul nu se omoară.
Românii cu credite legate de IRCC vor plăti rate mai mari începând cu 1 octombrie 2025, după ce indicele utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de retail va urca la 6,06%, de la 5,55% în prezent. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când IRCC depășește pragul de 6%. Deși indicele IRCC a urmat trendul general de majorare a costului finanțării, acesta se menține, totuși, mai stabil decât ROBOR, care, în perioadele de vârf, a depășit chiar 7%. În prezent, ROBOR la 3 luni se situează la 6,6%, peste nivelul IRCC.
Creșterea IRCC are impact direct asupra creditelor ipotecare și de consum cu dobândă variabilă. În ultimii ani, mulți români au trecut de la ROBOR la IRCC, considerat inițial mai avantajos. În prezent, peste 400.000 de persoane au credite legate de IRCC, în timp ce aproximativ 191.000 de români mai au împrumuturi ipotecare, Prima Casă și de consum calculate pe baza ROBOR.
Pentru a evidenția efectul acestei creșteri, o simulare realizată pentru Ziarul Financiar de o companie de brokeraj arată că, pentru un credit ipotecar de 400.000 de lei, contractat pe 30 de ani, la un IRCC actual de 5,55% și cu o marjă bancară de 2,2%, rata lunară este de 2.865 lei. De la 1 octombrie, când IRCC va ajunge la 6,06%, rata lunară va crește la 3.008 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 5%.
„Deși creșterea IRCC înseamnă costuri mai mari pentru cei cu dobânzi variabile, piața oferă și soluții avantajoase. Există oferte de credite cu dobândă fixă, chiar mai mici decât nivelul actual al IRCC, ceea ce înseamnă că refinanțarea poate fi o opțiune inteligentă pentru mulți debitori“, a explicat Claudiu Trandafir, expert financiar și broker de credite, pentru sursa citată.
Creșterea IRCC vine în contextul în care românii sunt deja afectați de majorarea TVA și de scumpirile la energie, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, scrie stiripesurse.ro.
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele șase luni din 2025, de 3,731 milioane tone echivalent petrol, cu 71.800 tep sub cea din perioada similară a anului trecut (minus 1,9%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe de altă parte, în perioada ianuarie-iunie din acest an, importurile de gaze naturale au crescut cu 52,6% (plus 439.900 tep) față de primul semestru din 2024, până la 1,275 milioane tep.
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
În ceea ce privește importurile, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe, scrie agerpres.ro.










