În condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii, Salvați Copiii România anunță intensificarea programului de reducere a mortalității infantile prin extinderea unor direcții strategice de intervenție: dotarea maternităților și a secțiilor de neonatologie, pediatrie și obstetrică-ginecologie cu echipamente performante, investiții consistente în modernizarea infrastructurii medicale, implementarea unui program-pilot de monitorizare a nou-născutului cu risc în maternitățile de nivel III și consolidarea programelor de formare continuă pentru personalul medical specializat. Statisticile ne arată că aproximativ 1.000 de copii români cu vârsta  sub un an pierd anual lupta pentru viață.

Salvați Copiii România atrage atenția că în mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban – 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023) – cauzele majore fiind reprezentate de slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor din mediul rural, accesul îngreunat la servicii medicale, nivelul redus de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentația, vaccinarea sau semnele de alarmă, precum și de sărăcia care limitează accesul la alimentație adecvată, transport, medicamente și servicii medicale. La acestea se adaugă și numărul insuficient de specialiști în zonele rurale.

„Programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvați Copiii. Am făcut muncă de pionierat în domeniu și, după 15 ani, programul a devenit unul amplu, atât în comunitățile vulnerabile, cât și în ceea ce privește întărirea capacității spitalelor în salvarea și îngrijirea nou-născuților. În acești 15 ani am aflat direct de pe teren, din spitale, de la medici, de la mame și din comunități care sunt nevoile reale și cu ce riscuri imense se confruntă o mamă care naște într-o maternitate ce nu dispune de aparatură medicală vitală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii. 

Complicațiile prematurității reprezintă o cauză majoră a mortalității infantile și necesită intervenții complexe: echipamente medicale performante, personal calificat, infrastructură adaptată, programe de educație și informare pentru părinți, înainte și după naștere, monitorizare după externare pentru cazurile dificile și pregătire permanentă a cadrelor medicale.

În perioada 2010 – prezent, Organizația Salvați Copiii s-a implicat activ în susținerea sănătății copiilor și a mamelor prin proiecte de renovare, modernizare și dotare cu echipamente performante a unităților medicale. Au fost dotate 135 de unități medicale, secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie și obstetrică-ginecologie, din toate județele țării, investindu-se peste 17 milioane de euro. Peste 2.000 de echipamente au susținut și facilitat tratamentul a peste 300.000 de copii. 

Într-un interval de timp record de doar 9 luni și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România, alături de susținători, a finalizat în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de peste 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat și un generator electric capabil să susțină întreaga activitate a spitalului în caz de avarie, precum și aparatură medicală de ultimă generație.

Programe integrate pentru îngrijirea completă a nou-născuților 

Dincolo de dotarea cu echipamente, Salvați Copiii dezvoltă un program de intervenție care vizează multiple aspecte ale îngrijirii nou-născuților cu risc. În centrul acestei abordări se află programul pilot de consolidare a monitorizării după externare a copiilor născuți prematur, care va fi implementat în cinci maternități de gradul III. Inițiativa răspunde unei nevoi critice, deoarece nou-născutul cu risc necesită îngrijire specializată pe termen lung, iar identificarea și tratarea precoce a potențialelor probleme medicale și de dezvoltare neurologică sunt esențiale.

Pentru a maximiza impactul acestor intervenții, Salvați Copiii susține pregătirea continuă a personalului medical prin programul de dezvoltare a abilităților în îngrijirea nou-născuților cu risc. Experți în neonatologie vor coordona sesiuni complexe de formare teoretică și practică, workshop-uri interactive în cinci maternități, asigurând astfel că noile echipamente sunt utilizate la potențial maxim de către un personal medical bine pregătit.

Pentru a combate rata mortalității infantile Salvați Copiii se implică în proiecte care urmăresc:

• Dotarea maternităților de nivel III din centrele universitare (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, București, Târgu Mureș). Aceste unități medicale reprezintă pilonii centrali ai rețelei de îngrijire neonatală din România, având un rol principal în salvarea celor mai vulnerabili nou-născuți: prematuri, copii cu malformații și cu complicații severe.
• Dotarea maternităților de grad inferior. Susținerea maternităților de grad inferior prin dotarea cu echipamente adaptate competențelor acestora este esențială. Deși, în ultimii ani, au fost implementate programe de sprijin pentru dotarea maternităților, nevoile rămân constante și semnificative. Având în vedere faptul că echipamentele medicale au o durată limitată de viață și tehnologia evoluează rapid, acestea trebuie înlocuite periodic pentru a asigura tratamente cât mai puțin invazive și cât mai eficiente pentru nou-născuți.
• Renovarea și modernizarea unităților medicale. În paralel cu dotarea cu echipamente performante, renovarea și modernizarea maternităților trebuie să devină o prioritate pentru a reduce inegalitățile din sistem și pentru a oferi tuturor copiilor condiții moderne și sigure. Multe maternități își desfășoară activitatea în clădiri vechi de peste 30–50 de ani, care nu au beneficiat de modernizări semnificative. Aceste spații învechite sunt adesea inadecvate pentru furnizarea unor servicii medicale sigure și eficiente și pot pune în pericol sănătatea mamei și a nou-născutului.
• Urmărirea medicală a nou-născuților după externare. Urmărirea medicală, în special în cazul prematurilor sau al copiilor cu patologii, este esențială pentru identificarea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare, afecțiuni neurologice, respiratorii sau tulburări de alimentație.
• Susținerea pregătirii cadrelor medicale. Îngrijirea nou-născutului în stare critică, în special a prematurului, impune o pregătire practică riguroasă și actualizată permanent, deoarece tehnicile de resuscitare și protocoalele de tratament evoluează continuu. În contextul unei crize de personal calificat, cu fluctuații frecvente și un număr tot mai mare de cazuri complexe, formarea continuă a cadrelor medicale este esențială. Cursurile de resuscitare neonatală, stabilizarea nou-născutului în sala de naștere și îngrijirea specializată în terapie intensivă neonatală contribuie direct la reducerea mortalității și morbidității perinatale.

România continuă să se confrunte cu un declin demografic semnificativ. Conform datelor recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna septembrie 2025 sporul natural al populaţiei s-a menţinut în teritoriu negativ, înregistrându-se un deficit de -4.213 persoane. Numărul deceselor a fost de 1,3 ori mai mare decât cel al nou-născuţilor-vii.

Evoluţia recentă și comparaţii

– În iulie 2025, sporul natural a fost de -4.886 persoane, cu decesuri de aproximativ 1,3 ori mai multe decât nașterile.
– În mai 2025, sporul natural a înregistrat un deficit de -7.900 persoane, cu decesuri de 1,7 ori mai multe decât naşterile.
– Pentru aprilie 2025, cifra negativă a fost de -9.065 persoane, mortalitatea fiind de 1,9 ori faţă de natalitate.
– Dacă ne uităm şi în urmă: pentru septembrie 2021, sporul natural a fost de -6.988 persoane.

Aceste date arată un pattern stabil: natalitatea rămâne scăzută, mortalitatea ridicată, iar diferenţa dintre cei care mor şi cei care se nasc funcţionează constant în defavoarea populaţiei.

Într-un moment în care administrația publică este tot mai solicitată, un nou sondaj APSAP, prezentat de economedia.ro, scoate la lumină o realitate pe care funcționarii o simt de ani de zile: sentimentul că munca lor nu este valorizată pe măsura efortului. Peste 70% dintre ei spun deschis că salariul actual nu reflectă nici responsabilitatea, nici volumul de muncă, iar dorința de creștere salarială devine o constantă, nu o excepție.
Imaginea de ansamblu este construită pe baza unui eșantion solid: aproape 5.000 de angajați din administrație au răspuns la chestionar. Marea majoritate ocupă funcții de execuție, dar răspunsurile acoperă întreg spectrul sistemului, de la administrație centrală și locală la instituții autonome și companii de stat. Percepția generală e că sistemul funcționează, dar nu funcționează pentru oameni.
Structura veniturilor arată clar de ce apare frustrarea: cele mai multe salarii se încadrează între 5.000 și 7.000 de lei net. Aproape o treime dintre respondenți câștigă sub 5.000 de lei, iar veniturile de peste 10.000 de lei sunt rare. În comparație cu administrațiile europene, decalajele salariale sunt încă foarte mari, acesta find un motiv în plus pentru migrarea competențelor.
Un alt lucru care reiese din sondaj este stabilitatea mare a personalului din administrație. O treime dintre respondenți lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, adică este vorba despre un nucleu de oameni care mențin sistemul în funcțiune, zi de zi. Dar aceeași stabilitate arată și o provocare: instituțiile se bazează mult pe generațiile vechi, în timp ce noii angajați intră cu dificultate și se adaptează greu unui sistem care se schimbă lent și nu întotdeauna în ritmul nevoilor lor.
Nivelul educațional este, însă, remarcabil: aproape jumătate dintre angajații din administrație au master, o proporție foarte mare au licență, iar studiile doctorale nu sunt deloc rare. Avem, așadar, resursă umană bine pregătită, dar care se simte insuficient valorizată.
Concluzia generală: sistemul public funcționează pentru că oamenii din interior îl țin în picioare. Dar sondajul arată limpede că motivația este sub presiune, iar modernizarea și meritocrația nu mai pot fi amânate. Dacă nu sunt revizuite mecanismele de salarizare și promovare, administrația riscă să piardă exact oamenii de care are cea mai mare nevoie, scrie tvrinfo.ro.