Șoc la facturi: energia electrică explodează, +60,9% într-un an. Cea mai mare scumpire din decembrie
Energia electrică a fost, fără echivoc, liderul scumpirilor în luna decembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Prețul energiei electrice a crescut cu 60,91% față de decembrie 2024, cea mai mare majorare anuală înregistrată în rândul mărfurilor nealimentare, confirmând presiunea tot mai mare asupra bugetelor populației.
Chiar dacă, față de luna noiembrie, energia electrică a consemnat o ușoară scădere de 0,01%, nivelul anual rămâne unul alarmant. Alături de aceasta, energia termică a înregistrat o creștere anuală de 18,80%, consolidând tendința de scumpire a utilităților esențiale.
În aceeași categorie a mărfurilor nealimentare, alte creșteri importante de preț au fost consemnate la cărți, ziare și reviste (+10,16%). Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari scumpiri au fost raportate la gaze naturale (+2,09%) și la frigidere și congelatoare (+1,22%), în timp ce combustibilii s-au ieftinit cu 1,29%.
Pe zona alimentară, presiunea inflaționistă a fost resimțită puternic la cacao și cafea, cu o majorare anuală de 24,67%, dar și la fructele proaspete, care s-au scumpit cu 15,19%. În schimb, cartofii au înregistrat o ieftinire de 11%, iar fasolea boabe și alte leguminoase au scăzut cu 4,14% față de anul trecut.
Și serviciile au continuat trendul ascendent al prețurilor. Transportul feroviar a crescut cu 24,40% într-un an, transportul aerian cu 18,37%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%. Doar în luna decembrie, tarifele pentru transportul aerian au crescut cu 17,99%, iar cele feroviare cu 9,79%, în timp ce abonamentele de transport auto s-au ieftinit marginal, cu 0,19%.
Datele INS arată clar că energia electrică rămâne principalul motor al scumpirilor, cu efecte directe asupra costului vieții și asupra tuturor sectoarelor economice.
Facturi sub tensiune: energia electrică, cea mai mare scumpire din decembrie
Energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț în luna decembrie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Comparativ cu decembrie 2024, prețul energiei electrice a crescut cu 60,91%, fiind lider detașat al scumpirilor la nivel național.
Deși, față de luna precedentă, energia electrică s-a ieftinit nesemnificativ, cu 0,01%, majorarea anuală rămâne una extrem de ridicată. Alături de aceasta, energia termică a consemnat o creștere anuală de 18,80%, confirmând presiunea tot mai mare asupra costurilor cu utilitățile.
În topul scumpirilor se regăsesc și cacaoa și cafeaua (+24,67%), transportul feroviar (+24,40%) și transportul aerian (+18,37%). Datele INS indică faptul că energia electrică rămâne principalul factor de presiune asupra bugetelor populației, în contextul creșterii generale a prețurilor.
Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie au publicat prognoza pentru următoarele patru săptămâni, anunțând menținerea unui val de ger în România și apariția unor episoade de ninsori, în special în a doua parte a lunii ianuarie.
Pentru intervalul 12–19 ianuarie, valorile termice vor fi mai scăzute decât mediile obișnuite ale perioadei în cea mai mare parte a țării, cu abateri negative mai accentuate în nord-est, est și sud-est. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în vest și sud-vest, iar în rest se vor situa, în general, în jurul normalului.
În săptămâna 19–26 ianuarie, temperaturile medii vor rămâne sub cele normale, în special în regiunile nord-estice. Precipitațiile vor fi mai reduse în vest, nord și centru, în timp ce în celelalte zone se vor menține la valori apropiate de mediile climatologice.
Sfârșitul lunii ianuarie și începutul lui februarie vor aduce un nou episod de frig accentuat. În intervalul 26 ianuarie – 2 februarie, temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul în toate regiunile, cu un regim al precipitațiilor apropiat de cel obișnuit.
Pentru perioada 2–9 februarie, meteorologii estimează că mediile termice se vor menține ușor sub valorile specifice acestei săptămâni pe întreg teritoriul României, semnalând astfel o iarnă rece, cu episoade de vreme severă.
Read more
Indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,12% pe an, de la 6,14% în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.
La începutul anului trecut, ROBOR la trei luni se situa la 5,92% pe an.
Și celelalte scadențe au înregistrat scăderi. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calculul dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,25% pe an, de la 6,28%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,46%, față de 6,49% anterior.
În ceea ce privește Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG nr. 19/2019, acesta este de 5,68% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice din tranzacțiile interbancare aferente trimestrului III 2025.
Evoluția indicilor de referință rămâne un element important pentru debitorii din Arad și din întreaga țară, în special pentru cei cu credite în lei cu dobândă variabilă.
Read more
Rata șomajului în luna noiembrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform sursei citate, rata șomajului la bărbați a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind de 6,1% în cazul persoanelor de sex masculin și de 5,9% în cazul celor de sex feminin..
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2025 a fost de 493.700 persoane, în creștere față de luna precedentă (487.300 șomeri în luna octombrie), dar și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.400 șomeri în luna noiembrie 2024).
Potrivit INS, se menține un nivel ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, înregistrat în perioada iulie – septembrie 2025.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% în luna noiembrie 2025, respectiv 4,8% în cazul bărbaților și 4,6% în cazul femeilor.
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani a reprezentat 73,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna noiembrie 2025.
Read moreRomânia a ajuns la 1.422 de kilometri de autostradă în circulație și a depășit astfel Cehia, Danemarca și Croația la lungimea rețelei rutiere de mare viteză. Datele citate de Profit.ro arată însă că, în ciuda acestui progres, țara noastră rămâne printre ultimele din Europa atunci când infrastructura este raportată la suprafața totală.
Alți 832 de kilometri de autostradă sunt în prezent în construcție. Dacă lucrările vor fi finalizate conform contractelor, România ar putea ajunge în următorii 3–4 ani la aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă, depășind Ungaria, Polonia, Elveția și Suedia. Mai mult, potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, până în 2030 ar mai putea fi dați în trafic aproape 1.000 de kilometri, ceea ce ar duce rețeaua națională la circa 2.825 de kilometri.
Cu toate acestea, România are în prezent doar 6 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați, un nivel mult sub media europeană. Chiar dacă până în 2029 densitatea ar putea ajunge la aproape 10 km/1.000 km², țara noastră rămâne departe de state precum Olanda, Belgia sau Germania, unde densitatea depășește frecvent 100 km/1.000 km² în regiunile dezvoltate.
Concluzia este clară: România recuperează rapid la capitolul kilometri construiți, dar rămâne încă în urma Europei la capitolul acoperire și acces real la infrastructura de autostradă.
Read more
Cotațiile aurului și argintului au înregistrat creșteri semnificative luni, pe fondul amplificării riscurilor geopolitice, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, potrivit Bloomberg.
Aurul s-a apreciat pe piața spot cu până la 2,1%, depășind nivelul de 4.420 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a câștigat aproape 5%. Incertitudinea a fost alimentată de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că SUA sunt acum „la conducere” în Venezuela și urmăresc acces total, inclusiv la rezervele de petrol ale țării.
Analiștii vorbesc despre un context geopolitic mai tensionat, favorabil activelor de refugiu. Creșterea aurului vine după un an record, susținut de achizițiile băncilor centrale și de reducerile de dobândă operate de Federal Reserve. Marile bănci anticipează continuarea tendinței de creștere și în perioada următoare.
Read more
Anul 2026 aduce vești bune pentru angajații din România. Potrivit legislației în vigoare, salariații vor beneficia de 17 zile libere legale, acordate cu prilejul sărbătorilor religioase și al evenimentelor istorice naționale. Dintre acestea, 12 zile vor cădea în timpul săptămânii, creând premisele pentru mai multe mini-vacanțe și o planificare mai eficientă a concediilor.
Ianuarie, cea mai generoasă lună în zile libere
Prima lună a anului 2026 este cea mai bogată în zile nelucrătoare. Angajații au avut liber pe 1 și 2 ianuarie (joi și vineri), urmate de weekendul 3–4 ianuarie. Lista este completată de 6 ianuarie – Boboteaza (marți) și 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri). Printr-o organizare atentă a timpului liber, începutul de an poate aduce o perioadă mai lungă de odihnă.
Pentru elevi, vacanța de iarnă începe sâmbătă, 20 decembrie 2025, și se încheie miercuri, 7 ianuarie 2026, însumând 19 zile calendaristice, cea mai lungă pauză din anul școlar 2025–2026.
Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie, va fi sărbătorită în 2026 într-o zi de sâmbătă, astfel că nu va aduce o zi liberă suplimentară pentru angajați.
Paștele 2026: mini-vacanță de patru zile
Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie 2026. Conform legii, angajații vor avea liber în Vinerea Mare (10 aprilie) și în a doua zi de Paște (luni, 13 aprilie). Împreună cu weekendul, rezultă o mini-vacanță de patru zile.
Elevii vor intra în vacanța de primăvară sâmbătă, 4 aprilie, și vor reveni la cursuri marți, 14 aprilie 2026.
Zile libere în lunile de primăvară și vară
1 Mai – Ziua Muncii va fi vineri, oferind un weekend prelungit.
1 iunie 2026 va fi zi liberă cu dublă semnificație: Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii, creând o mini-vacanță la început de vară.
15 august – Adormirea Maicii Domnului va cădea într-o zi de sâmbătă, fără impact asupra programului de lucru.
Mini-vacanță la final de noiembrie
Sfârșitul toamnei aduce o perioadă compactă de odihnă. 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni) și 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți), alături de weekendul precedent, vor forma o mini-vacanță de patru zile consecutive, în special pentru angajații din sectorul public.
Finalul de an aduce o nouă perioadă de relaxare. 25 decembrie, prima zi de Crăciun, va fi vineri, urmată de 26 decembrie (sâmbătă), oferind un nou weekend prelungit.
Calendarul complet al zilelor libere legale în 2026
1 ianuarie – Anul Nou (joi)
2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
6 ianuarie – Boboteaza (marți)
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
24 ianuarie – Unirea Principatelor Române (sâmbătă)
10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
12 aprilie – Paștele Ortodox (duminică)
13 aprilie – A doua zi de Paște (luni)
1 mai – Ziua Muncii (vineri)
31 mai – Rusaliile (duminică)
1 iunie – A doua zi de Rusalii / Ziua Copilului (luni)
15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
25 decembrie – Crăciunul (vineri)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)
Read more
Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza meteo pentru intervalul 30 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026, oferind o imagine de ansamblu asupra evoluției vremii în perioada sărbătorilor de iarnă și în prima lună a noului an.
Potrivit meteorologilor, ultimele zile ale anului 2025 vor fi marcate de un val de aer rece, cu temperaturi apropiate de valorile normale ale perioadei, posibil ușor mai scăzute în zona Carpaților Meridionali. În nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni, regimul pluviometric va fi excedentar, în timp ce în regiunile extracarpatice sunt prognozate precipitații sub media obișnuită. În restul țării, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal.
Începând cu 5 ianuarie 2026, vremea va intra într-un proces de încălzire, temperaturile urmând să fie mai ridicate decât media climatologică, în special în regiunile sud-estice. Totodată, precipitațiile vor fi excedentare la nivel național, cu valori mai ridicate în jumătatea vestică a țării.
Pentru intervalul 12–19 ianuarie, ANM estimează menținerea temperaturilor peste normal, accentul termic fiind tot în sud-est. Precipitațiile vor fi excedentare în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul teritoriului se vor încadra în limitele normale.
Ultima săptămână analizată, 19–26 ianuarie, va aduce temperaturi ușor peste media perioadei în toată țara, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de cele normale.
În concluzie, după un sfârșit de an mai rece, ianuarie 2026 se anunță mai blând din punct de vedere termic decât în mod obișnuit, însă cu precipitații local excedentare, mai ales în zonele intracarpatice și în vestul României.
De la 1 ianuarie 2026, în România intră în vigoare o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, măsură care va afecta comenzile plasate pe platforme precum Shein, Temu și AliExpress.
Deși mulți români au crezut că suma va fi achitată direct de cumpărători, legea prevede că obligația de plată revine expeditorului, vânzătorului sau platformei digitale, nu consumatorului final. Taxa va fi colectată de Poșta Română sau de firmele de curierat și virată ulterior la bugetul de stat.
Măsura se aplică coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, expediate din state din afara UE, indiferent de locul în care acestea intră în circulație în Uniunea Europeană. Taxa nu se rambursează în cazul returnării produselor.
Decizia face parte dintr-un demers mai amplu la nivel european, menit să limiteze importurile de valoare redusă, în special din China, și să combată concurența neloială, subevaluarea mărfurilor și fraudele vamale. În practică, specialiștii avertizează că o parte din costuri ar putea fi transferată indirect către consumatori, prin prețuri mai mari sau modificarea condițiilor de livrare.
Read more
Vremea de Crăciun va fi mai caldă decât normalul perioadei, iar finalul de an se anunță lipsit de episoade meteo severe. Potrivit estimărilor Administrației Naționale de Meteorologie, temperaturile vor rămâne ușor peste mediile climatologice până spre sfârșitul lunii decembrie, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă. Precipitațiile vor fi, în general, reduse.
De Revelion, valorile termice vor începe să se apropie de cele specifice perioadei, tendință care se va menține și la începutul lunii ianuarie. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal, cu posibilitatea unor valori ușor peste medie în sudul țării.
Estimările sunt realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF) și vizează abaterile medii săptămânale ale temperaturii și precipitațiilor față de intervalul de referință 2005–2024. Fenomenele extreme de scurtă durată nu pot fi anticipate prin acest tip de prognoză.
În săptămâna 15–22 decembrie, temperaturile vor fi peste normal în toată țara, cu abateri mai pronunțate în zonele montane, iar precipitațiile vor fi deficitare. Între 22 și 29 decembrie, valorile termice vor rămâne ușor ridicate, cu precipitații sub normal în vest și nord-vest.
Pentru intervalul 29 decembrie – 5 ianuarie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de mediile obișnuite și un regim pluviometric normal. Tendința se menține și în perioada 5–12 ianuarie, când precipitațiile ar putea deveni ușor excedentare în regiunile sudice.
Read more