În octombrie 2025, șomajul a ajuns la 5,9%, potrivit celor mai recente informații publicate de Institutul Național de Statistică. Nivelul este mai redus decât în septembrie, când rata se situa la 6,1%.

Datele mai arată că bărbații continuă să fie mai afectați de lipsa unui loc de muncă, înregistrând o rată a șomajului cu 0,2 puncte procentuale peste cea a femeilor.

Numărul total de persoane fără loc de muncă, cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani, a fost estimat la aproximativ 487.300 în luna octombrie. Această cifră este mai mică decât cea din septembrie (497.400), însă depășește nivelul raportat în aceeași lună a anului trecut, când se înregistrau 463.700 de șomeri.

Separat pe sexe, șomajul a fost de 6,0% la bărbați și 5,8% la femei.

Un capitol sensibil rămâne cel al tinerilor între 15 și 24 de ani, unde INS consemnează o rată foarte ridicată, de 26,9%, aferentă intervalului iulie–septembrie 2025.

În cazul persoanelor adulte (25–74 ani), nivelul șomajului a fost estimat la 4,6% în octombrie, cu o ușoară diferență între sexe: 4,7% pentru bărbați și 4,5% pentru femei. Totodată, această categorie de vârstă reprezintă peste două treimi (73,5%) din totalul celor aflați în căutarea unui loc de muncă în luna analizată.

Temperaturile se vor situa peste valorile obişnuite în această perioadă, până aproape de sfârşitul anului, pe întreg tritoriul ţării, anunţă marţi meteorologii, care au făcut publică prognoza pentru intervalul 1 – 29 decembrie.

Săptămâna 01.12.2025 – 08.12.2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de sud-vest a ţării, iar în rest va fi deficitar, mai ales în vest şi nord-vest.

Săptămâna 08.12.2025 – 15.12.2025

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 15.12.2025 – 22.12.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va avea o tendinţă uşor deficitară la nivelul întregii ţări, potrivit HotNews.ro.

Săptămâna 22.12.2025 – 29.12.2025

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Un sondaj INSCOP arată că majoritatea românilor se consideră patrioți. Susținătorii PSD și PNL sunt cei care au susținut cu tărie că își iubesc țara, în timp ce electoratul USR se arată mai temperat în această chestiune.
Cercetarea sociologică a fost efectuată prin interviuri telefonice și cu ajutorul chestionarului. 1.150 de persoane au răspuns acestui sodaj și majoritatea au fost de acord cu afirmația „Iubesc România și sunt mândru de țara mea”, arată Remus Ștefureac.
Cu toate că tensiunile politice i-au împărțit cumva pe români, sondajul INSCOP arată că în proporție de 75% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația menționată. În același timp, 13,2% susțin că sunt de acord parțial pe această chestiune, iar 4,7% au spus că sunt neutri. La polul opus, cercetarea arată că 2,6% sunt în dezacord parțial, iar 3,1% în dezacord total. Doar 1,4% nu știu sau nu au dorit să răspundă.
„Deși consensul este dominant, există și zone de nuanță (acordul parțial, indecișii, dezacordul) care arată că pentru o parte a societății atașamentul față de țară este prezent, dar condiționat de experiențe personale, realități socio-economice sau încrederea în instituții”, a declarat șeful INSCOP, Remus Ștefureac, conform fanatik.ro.

CNAIR a dat publicității lista autostrăzilor și a drumurilor expres care ar trebui recepționate și date în exploatare în anul 2026. Este vorba despre proiectele care au bani pentru continuarea și finalizarea lucrărilor.

CNAIR a anunțat lista autostrăzilor finalizate în 2026

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis o listă cu tronsoanele de instrastructură rutieră de mare viteză ce vor fi recepționate în 2026. Este vorba despre autostrăzile și drumurile expres pe care, la un moment dat, anul viitor se va putea circula. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de companiile lui Dorinel Umbrărescu.

Potrivit oficialilor din cadrul companiei, anul viitor vor fi recepționați aproximativ 255 de kilometri de autostradă. Cei mai mulți vor fi pe Autostrada A7, finanțată din PNRR.  Programul trebuie să se încheie în august 2026, astfel că este nevoie ca drumari să se grăbească. Conform estimărilor oficiale, Autostrada Moldovei ar trebui să fie dată în exploatare anul viitor, cap – coadă, de la Ploiești la Pașcani.

Purtătorul de cuvânt al Companiei de Drumuri, Alin Șerbănescu a precizat că există finanțare pentru toți cei 255 de kilometri de infrastructură ce urmează a fi realizați.

„Pentru 2026 este programată deschiderea circulației pe aproximativ 255 km de drum de mare viteză. Toate acestea au formularele de finanțare semnate de Ministerul de Finanțe, la semnarea contractelor”, a declarat Alin Șerbănescu citat de Ziare.com.

Tronsoanele de autostradă și drum expres recepționate în 2026

CNAIR a transmis o listă cu tronsoanele de autostradă și drum expres care ar trebui recepționate pe parcursul anului viitor. În acest moment, proiectele sunt în diferite stadii de execuție. Autoritățile se așteaptă ca lucrările să fie încheiate la termen sau chiar în avans. Lista sectoarelor de drum cuprinde:

• A0 – Sector Nord

Lotul 1 Joița – Corbeanca (17,5 km)

Lotul 3 Afumați – Pantelimon (8,60 km)

Lotul 4 Pantelimon – Glina (4,47 km)

• Autostrada Sibiu – Pitești

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km)

• Autostrada Lugoj – Deva

Secțiunile E și D ale lotului 2 (9,13 km)

• A3 – Autostrada Transilvania

Secțiunile Nădășelu – Mihăiești (16,80 km.) și Mihăiești – Zimbor (13,26 km)

Lucrări suplimentare (viaducte) – 2 km

Secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km)

Secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km)

• A7 – Autostrada Ploiești – Pașcani

Autostrada Focșani – Bacău (46 km)

Lotul 2 Adjud – Răcăciuni (24,5 km) – rest de executat

Lotul 3 Răcăciuni – Bacău (21,52 km)

• A7 – Autostrada Bacău – Pașcani (77,38 km)

Lotul 1 Săucești – Trifești (30,3 km)

Lotul 2 Trifești – Gherăeşti (18,99 km)

Lotul 3 Mircești – Pașcani (28,09 km)

• DEx6 Brăila – Galați (10,767 km)

Anunț CNAIR despre autostrada București – Focșani

Șoferii vor putea circula pe autostradă de la București până la Focșani, până la finalul acestui an. CNAIR pregătește recepția tronsonului dintre Pietroasele și Buzău, din Lotul 3 al autostrăzii Ploiești Buzău, în lungime de aproape 14 kilometri. Acest segment va fi deschis circulației pe 27 noiembrie. Iar din acest moment, Bucureștiul va fi legat de Focșani prin autostrada A3 până la Ploiești și prin A7, Autostrada Moldovei.

Potrivit oficialilor din Ministerul Transporturilor,  până la finalul anului vor fi dați în folosință încă 55 km din tronsonul care face legătura între Focșani și Adjud. Este vorba despre loturile 1 (Focșani – Domnești Târg, 35,6 km) și jumătate din lotul 2 (aproximativ 19 km).

Dacă termenele de recepție vor fi respectate, până la finalul anului 2025, CNAIR va recepționa aproape 145 de kilometri de autostradă. Astfel rețeaua de infrastructură rutieră de mare viteză va ajunge la jumătate din necesar, la 1.500 km, conform b1tv.ro.

ANAF a identificat peste 100 de utilizatori din România a două platforme cu conținut pentru adulți, între care și OnlyFans, care nu au declarat la Fisc venituri de aproximativ 65 de milioane de lei, obținute în perioada 2023–2024. Din aceste sume, statul ar avea de încasat aproape 8 milioane de lei.

Potrivit informațiilor Economedia, citate de Mediafax, pe lângă cei peste 100 de creatori de conținut deja identificați, alte câteva sute de persoane care obțin bani de pe astfel de platforme se află în prezent în verificări, controalele fiind încă în derulare.

Veniturile obținute de persoane fizice de pe platforme precum OnlyFans sunt încadrate de ANAF ca venituri din activități independente. Regimul este similar cu al unui PFA sau liber profesionist:

-venitul net se calculează plecând de la venitul brut (sumele încasate efectiv),
-din acesta se scad cheltuieli forfetare de 40%,
-asupra venitului net astfel determinat se aplică impozitul de 10%.

În funcție de nivelul veniturilor realizate, creatorii de conținut pot datora și contribuții sociale (CAS – pensii, CASS – sănătate), dacă depășesc plafoanele anuale legate de salariul minim brut. Ghidurile ANAF arată că persoanele cu venituri din activități independente au obligația să depună Declarația unică și să-și calculeze singure atât impozitul, cât și contribuțiile datorate.

Controale din anii precedenți

Ofensiva ANAF asupra veniturilor obținute online nu este nouă. În ultimii ani, Fiscul a extins controalele asupra unor zone considerate “sensibile” sau cu risc fiscal ridicat:

Videochat: între 2022 și 2024, ANAF a identificat peste 270 de persoane fizice implicate în activități de videochat, cu venituri totale de aproximativ 400 de milioane de lei.

Criptomonede: în 2024, inspectorii antifraudă au găsit la o singură companie venituri nedeclarate de peste 100 de milioane de lei din tranzacții cu monede virtuale.

În prezent, ANAF derulează și peste 500 de controale la mari companii, toate pornind de la analize de risc generate de un sistem informatic care marchează “steaguri roșii” în comportamentul fiscal al firmelor, a explicat recent președintele instituției, Adrian Nica.

Cazul creatorilor de conținut pentru adulți se înscrie astfel într-o strategie mai largă de digitalizare și de urmărire a veniturilor online, fie că vorbim de platforme de conținut, criptomonede, videochat sau alte activități desfășurate pe internet, scrie stiripesurse.ro.

Ce riscă românii care nu declară veniturile

Pentru cei prinși cu venituri nedeclarate pe platforme pentru adulți, ANAF poate:

-recalcula impozitele și contribuțiile datorate pe anii verificați;
-aplica dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele neplătite la termen;
-în cazurile unde sumele sunt mari și există indicii de “ascundere” intenționată a veniturilor, inspectorii pot sesiza organele penale, cu posibile încadări la evaziune fiscală, în funcție de cuantum și circumstanțe.
-În plus, după finalizarea controalelor, persoanele verificate riscă să intre în “radarul” Fiscului și pentru anii următori, ANAF urmând să monitorizeze mai atent fluxurile de bani dinspre procesatorii de plăți și platformele digitale.

Cei care obțin venituri din OnlyFans, videochat, streaming sau alte platforme similare ar trebui, din punct de vedere fiscal:

-să își declare veniturile prin Declarația unică,

-să își țină o minimă evidență a încasărilor (extrase de cont, rapoarte din platformă, plăți de la procesatori),

-să se intereseze dacă nu cumva datorează și CAS/CASS, nu doar impozitul de 10%,

-iar în caz de neclarități, să consulte un contabil sau consultant fiscal, pentru că regimul fiscal se poate modifica de la un an la altul.

Programul Rabla pentru 2026 ar putea fi anulat, în condițiile în care, în acest moment, nu există un buget identificat pentru acesta, a anunțat marți ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. ‘Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM (Administrația Fondului pentru Mediu, n.r.). Eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din proiectele din PNRR, care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM. În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca, în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan nu avem acest buget încă identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care nu au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin să fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa. Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru programul Rabla nu există’, a menționat Diana Buzoianu, la Ediția a 7-a a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE).
În opinia sa, prioritate vor avea proiectele ‘care au început deja să fie lucrate, de apă, canal, lucrări care deja există în teren’.
‘Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului pentru anul viitor al AFM. Din punctul meu de vedere, prioritate vor avea proiecte care au început deja să fie lucrate, adică vorbim de apă, canal, lucrări care deja există în teren, șantiere care au fost deja deschise, care nu pot fi amânate. Dacă ar fi blocate, riscăm să pierdem inclusiv contractele respective, riscăm să avem comunități care ar fi putut să aibă apă și canalizare în 2 ani de zile sau într-un an de zile, și să nu mai aibă aceste servicii minimale, care sunt absolut esențiale. Vorbim de proiecte de Centre de aport voluntar, care ne ajută la țintele de la nivel european, ne ajută inclusiv pe infrastructura care nu a existat pentru colectarea anumitor tipuri de deșeuri. Prioritatea va fi să acoperim bugetul pentru aceste proiecte’, a adăugat ministrul, conform agerpres.ro.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut în primele nouă luni ale anului, faţă de perioada similară din 2024, atât ca serie brută – cu 1,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate – cu 0,7%, arată Institutul Național de Statistică.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu, cu 9,5%, datorită creșterilor cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+37,4%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+23,6%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+19,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+17,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+15,9%) și din comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+7,6%).
Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-10,8%) și comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,6%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu, cu 1,0%, scrie agerpres.ro.

În luna septembrie 2025 câștigul salarial mediu net din învățământ a scăzut la 5.657 de lei, față de 5.775 de lei în septembrie 2024, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică recent. Diferența reprezintă o reducere de 118 lei, adică o scădere de aproximativ 2% într-un singur an. În calcul sunt luate toate câștigurile din sistemul de învățământ, indiferent de forma de proprietate – privat sau de stat – atât în sistemul preuniversitar cât și în universitar, conform metodologiei INS, după cum scrie Edupedu.ro.
În timp ce câștigurile salariile din educație s-au redus, câștigul salarial mediu net pe economie a crescut în aceeași perioadă de la 5.228 lei la 5.443 lei, o majorare anuală de circa 4,1%. Rezultă astfel un decalaj de peste șase puncte procentuale între evoluția sistemului de învățământ și dinamica salariilor din economia națională.
Scăderea din educație este una dintre cele mai mari din sectorul bugetar. Doar administrația publică a înregistrat o diminuare mai accentuată a veniturilor, de 157 de lei pe net (-2,2%), în timp ce în sănătate reducerea a fost de aproximativ 24 de lei. Toate celelalte domenii ale economiei au raportat creșteri ale câștigurilor salariale în septembrie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent, conform datelor publicate de INS, analizate de Edupedu.ro.
Dar ar fi de remarcat faptul că în administrația publică, în septembrie 2025, câștigul salarial mediu net este de 6.930 lei net, adică cu aproximativ 1.300 de lei mai mare decât în învățământ, ceea ce înseamnă cu 22% mai ridicat.

ANM a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Vremea va sări de la extremă la alta, iar temperaturile din termometre vor oscila simțitor.

Banat

În prima zi de prognoză vremea va fi normală din punct de vedere termic, apoi se va încălzi, astfel că marți, 25 noiembrie, media maximelor termice va fi în jurul a 14 grade și se va situa cu mult peste cea specifică datei. În următoarele trei zile se va răci semnificativ, cu aproximativ 8 grade, și vremea va fi rece. Până la finalul lunii se va încălzi ușor, spre valori diurne apropiate de cele specifice finalului de toamnă. În primele zile din luna decembrie se vor atinge temperaturi maxime, care în medie, vor fi de 9…11 grade, iar din data de 4 decembrie regimul termic va fi în scădere. Minimele termice vor fi în creștere până în dimineața zilei de 26 noiembrie, când media acestora va fi de aproximativ 7 grade, apoi se va răci, iar media minimelor va avea variații, în general, între 1 și 3 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată în prima săptămână de prognoză.

Crișana

Vremea se va încălzi accentuat de la o medie a maximelor termice de 7 grade în prima zi, la aproximativ 15 grade în cea de a doua, atunci când va deveni mult mai caldă decât în mod obișnuit în ultima decadă a lunii noiembrie. Vor urma trei zile de răcire semnificativă, astfel că în jurul datei de 28 noiembrie media temperaturilor maxime va fi de 6…7 grade. Între 29 noiembrie și 3 decembrie aceasta va avea variații între 7 și 9 grade, apoi vremea va intra într-un proces de răcire treptată. În primele două nopți și minimele termice vor fi în creștere, în dimineața zilei de 26 noiembrie media lor va fi de 6…7 grade, apoi va scădea și va avea variații, în general, între 0 și 2 grade.
Se vor semnala precipitații aproape în fiecare zi, probabilitatea fiind mai mare în prima săptămână.

Transilvania

Media maximelor termice va fi în creștere, de la 5 grade în prima zi, la 12…13 grade în următoarele două. În ziua următoare se va răci cu aproximativ 7 grade, apoi, pentru două zile se va încălzi din nou, dar de această dată încălzirea va fi ușoară. Din 29 noiembrie, când maximele termice vor fi în medie de 8…9 grade, și până la finalul intervalului de prognoză, regimul termic diurn va fi în scădere treptată. Media minimelor de temperatură va oscila, în general, între -2 și 2 grade.
Din data de 26 noiembrie vor fi posibile precipitații aproape în fiecare zi, probabilitatea ca acestea să fie pe arii mai extinse și mai importante cantitativ fiind în ziua de 27 noiembrie, scrie stiripesurse.ro.