News Arad

Stiri si reportaje din judetul Arad

Proteste spontane ale angajaților de la APIA Arad

Astăzi 11.12.2023, seria protestelor spontane ale salariaţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centre Judeţene a continuat, astfel că între orele 9.00– 11.00 si la nivelul CJ APIA Arad  a fost efectuat protest spontan .

Ȋn urma numeroaselor promisiuni care nu s-au concretizat, în prag de sărbători, o parte din salariaţii APIA – CJ Arad au efectuat un protest spontan pentru a-şi manifesta nemulţumirea cu privire la discriminarea dintre ei şi APIA Aparat Central raportat la salarizare, motivaţia fiind aceea că deşi obiectul de activitate este acelaşi, salarizarea este diferită.

Personalul din teriroriu al Agenției beneficiază în acest moment de drepturi salariale mai mici comparativ cu personalul din Aparatul Central APIA, iar cerința salariaților APIA din teritoriu este să beneficieze de salarii similare cu cele ale colegilor din aparatul central APIA, astfel îndreptându-se eroarea făcută odată cu aplicarea legii salarizării 153/ 2017.

Seria acţiunilor de proteste va continua în zilele urmatoare, luându-se în calcul deplasarea la Bucureşti şi pichetarea MADR până la rezolvarea acestei solicitări.

Read more
Oprire temporară a circulaţiei tramvaielor UTA – Făt Frumos – Gai

Primăria Municipiului Arad și Compania de Transport Public Arad anunţă publicul călător că, în data de 12 decembrie 2023, în intervalul orar 08:30 – 15:00, din cauza unor lucrări de mentenanță la calea de rulare, se suspendă circulația tramvaielor pe tronsonul UTA – Făt Frumos – Gai.

Urmare a acestui fapt, vor avea loc următoarele modificări:

Liniile 3, 6, 7, 9, 11, 15, 18b vor avea capăt de linie la Piaţa UTA.

Pe tronsonul UTA – Fortuna, UTA – Gai, tramvaiele vor fi înlocuite de autobuze care vor opri în vecinătatea stațiilor de tramvai.

Read more
Iustin Cionca face un pariu riscant: să construiască un pasaj într-un an și jumătate, ceea ce statul nu a putut în 14 ani!

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, propune un pariu riscant: construirea unui nou pasaj rutier peste calea ferată Arad-Timișoara, pe șoseaua de centură realizată de Consiliul Județean Arad, într-un an și jumătate, în condițiile în care un alt pasaj este nefinalizat de 14 ani de către statul român!

Pariul este riscant tocmai fiindcă arădenii așteaptă de foarte mulți ani ca autoritățile de la București să finalizeze, în sfârșit, cel de-al doilea pasaj peste centura Aradului. Acum, președintele Consiliului Județean pune în discuție construirea unui al treilea pasaj, care va trece peste calea ferată Arad-Timișoara și va dirija traficul, prin nord-estul județului, către noul pod peste Mureș, construit de Consiliul Județean între Fântânele și Vladimirescu.

„Vreau să demonstrăm că se poate! Avem un constructor puternic, PORR, avem finanțare, nu este niciun motiv pentru care să nu reușim. Știu că arădenii s-au săturat de subiectul pasajului neterminat, de aceea mi-am propus să construim unul, noi, Consiliul Județean, și să demonstrăm că administrația locală este mai eficientă decât cea națională. Despre asta vorbesc de atâția ani, ăsta este efectul descentralizării, lucrări de calitate mai bună și mai rapide. Noi am demonstrat asta, deja, și la drumurile județene pe care Consiliul Județean le-a modernizat sau le-a construit de la zero. Trebuie să subliniez și relația bună pe care o avem cu Ministerul Transporturilor și cu CNAIR pe marile proiecte ale Consiliului Județean, o relație care dă rezultate vizibile”, a declarat Iustin Cionca.

În această lună încep lucrările la fundația pasajului nou, al treilea peste șoseaua de centură, cel construit de Consiliul Județean. Aceste lucrări presupun realizarea coloanelor forate.

Ordinul de începere a lucrărilor pentru construirea de la zero a centurii de nord-est a județului Arad a fost dat de Consiliul Județean în data de 9 octombrie. Progresul general al lucrărilor este de 14,6% pe acest șantier, după o perioadă de două luni de zile. Termenul de execuție este de 18 luni.

Read more
Circulație deviată de pe strada Câmpul Liniștii

În perioada 08 – 15.12.2023, circulația va fi deviată de pe strada Câmpul Liniștii, în vederea executării lucrărilor de reparații a părții carosabile, în zona trecerii la nivel cu liniile de cale ferată.

Comisia de Sistematizare a Circulației a avizat favorabil aceasta solicitare precizându-se în avizul emis de către aceasta și rutele de circulație alternative. În timp ce locuitorii de pe str. Livezilor nu vor fi afectați de această deviere având legătură pe str. Agricultorilor, riveranii de pe str. Câmpul Liniștii, vor putea să intre pe stradă dinspre Cartierul Vlaicu, fiind blocată doar bucla ce face legătura cu str. Livezilor. Pentru traficul ușor se va utiliza str. Poetului, iar traficul greu va fi deviat pe centură, autostradă, str. Pădurii și str. Cocorilor.

Read more
Din prima zi au fost depuse 700 de aplicații pentru energia regenerabilă

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat miercuri că, încă din prima zi de depunere a proiectelor pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice, finanțate din Fondul pentru Modernizare, au fost deja depuse peste 700 de aplicații. Valoarea tuturor proiectelor depuse până la acest moment este de aproape 1,8 miliarde de lei, adică aproximativ 70% din valoarea bugetului alocat.

 

Încă din prima zi de depunere a aplicațiilor, în cadrul apelului prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei au fost depuse 700 de aplicații, iar numărul lor este în continuă creștere, anunță ministrul Sebastian Burduja:

“Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile.

 

Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine.”

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt:

  • Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale,
  • Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională,
  • Instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat) ,
  • Cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
  • Instituţiile de învăţământ superior de stat,
  • Institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare,
  • Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu  cererea de finanțare.

Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul ,,primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.

Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.

Ministerul Energiei susține un apel cât mai atractiv. Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.

Read more
MMXX, cel mai nou film semnat de Cristi Puiu, la cinematograful „Arta“ din Arad

MMXX, cel mai nou film în regia lui Cristi Puiu, va putea fi văzut la cinematograful „Arta“ din Arad.

Premiera filmului va avea loc vineri, 8 decembrie 2023, de la ora 19:00, iar accesul va fi gratuit.

MMXX este un film care prezintă patru scurte momente în timp care surprind rătăcirile unor suflete blocate la răscrucea istoriei.

Oana Pfifer, o tânără terapeută, vizibil distrasă din motive necunoscute, se strecoară puțin câte puțin în plasa chestionarului pe care clienta sa ar trebui să îl completeze.
Mihai Dumitru, fratele ei mai mic, îngrijorat de pregătirile pentru aniversarea sa și fără să-și dea seama cât de nepotrivite sunt pretențiile sale, se trezește prins într-o poveste mult mai mare decât poate duce.

Septimiu Pfifer, soțul Oanei, îngrijorat de starea de sănătate în legătură cu o posibilă contaminare cu SARS COV-2, ascultă o poveste stranie în care a fost prins colegul său de la ambulanță în urmă cu mult timp, în așteptarea următorului apel de urgență.

Narcis Pătrănescu, inspector la brigada de crimă organizată, tulburat de moartea recentă a unuia dintre colegii săi, se trezește prins într-o poveste întunecată în timp ce interoghează o tânără.

Alături de Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Dan Bordeianu, din distribuție fac parte: Bianca Cuculici, Otilia Panainte, Laur Bondarenco, Florin Țibre, Igor Babiac, Adelaida Perjoiu, Aurelian Chioveanu, Marin Cumatrenco, Roxana Ogrendil, Adelina Ioana Toma.

„În ultimul său film regizorul revine la realismul observațional din Sieranevada, oferindu-ne un instantaneu din viața a patru oameni într-un moment important al istoriei. […] Deși mesajul poate fi încurcat, forma filmului este captivantă. În căutarea unui indiciu despre cine sunt acești oameni, ești lipit de ecran, agățat de fiecare cuvânt al lor. Există un umor greu de definit în text, întunecat, dar evaziv. […] Rezultatul este un masterclass în regie de film”, apreciază cei de la ICS – International Cinéphile Society.

„Felul în care Puiu își planifică filmul, regia sa magistrală fac din MMXX un film care nu se dezice în niciun fel de cariera magnifică și foarte coerentă a autorului său, reprezentând o nouă etapă de purificare a stilului său, fără a renunța însă la personalitatea sa ireductibilă”, scriau cei de la Otros Cines Europa după premiera mondială din cadrul competiției oficiale de la San Sebastian.

Trailerul filmului poate fi vizionat pe: https://youtu.be/LazsT_RFwbM

MMXX este o producție Mandragora și Block Media Management în coproducție cu YOUBESC (Republica Moldova) și în colaborare cu actoriedefilm.ro, Fit4You, Farmacia Ana Maria, FIDLab, Chainsaw Europe (România), Shellac (Franța). Filmul este distribuit în România de Iadasarecasa, iar producătorii filmului sunt: Dragoș Bucur, Dorian Boguță, Sergiu Cumatrenco, Viorel Chesaru, Cristi Puiu și Anca Puiu.

Mai multe informații găsiți pe paginile filmului:
Facebook  https://www.facebook.com/MMXXdeCristiPuiu și
Instagram  https://www.instagram.com/mmxxdecristipuiu

 

Read more
Primăriile pot depune, de miercuri, proiectele vizând noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile

Ministerul Energiei deschide miercuri apelul de proiecte care vizează dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, la nivel comunităţilor locale.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, apelul de proiecte este necompetitiv, cu depunere continuă până la data de 6 martie 2024, ora 17:00.

Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 500 milioane de euro, iar valoarea grantului care poate fi acordat nu poate depăşi suma de 10 milioane de euro pe beneficiar.

„Apelul vizează în premieră dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, la nivelul comunităţilor locale. Prin reducerea cheltuielilor publice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cetăţenii vor avea acces la servicii publice mai competitive şi mai performante. Ne dorim un apel cât mai atractiv şi vom comunica în mod constant datele privitoare la aplicaţiile primite şi progresele realizate în evaluarea şi contactarea lor. Viitorul este al comunităţilor care îşi doresc energie verde şi curată. Din partea Ministerului Energiei, vom asigura un proces transparent şi obiectiv”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Solicitanţii eligibili în cadrul acestui apel sunt: unităţile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităţilor administrativ teritoriale, unităţile şi subunităţile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, instituţii publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare la art. 2 pct. 30 (inclusiv entităţile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome şi societăţile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România şi unităţile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naţionale, institutele, centrele şi staţiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile şi parteneriatele realizate între aceste entităţi, în baza unui acord de parteneriat încheiat anterior depunerii cererii de finanţate, ce se va depune odată cu cererea de finanţare.

Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat şi contractat, cu respectarea condiţiilor din ghid”, este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi de combatere a schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi în cadrul PNIESC, subliniază Ministerul Energiei.

Cererile de finanţare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se vor depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/. AGERPRES

Read more
Iustin Cionca: „Vor fi şase noduri rutiere în județul Arad, pe drumul expres Arad-Oradea”

Consiliul Județean Arad face publice detalii din proiectul drumului expres Arad-Oradea, aflat în acest moment la faza documentației pentru licitația atribuirii lucrărilor de construcții.

Se estimează că următoarele etape vor fi realizate până la finele anului 2023: adoptarea Hotărârii de Guvern privind exproprierea terenurilor și emiterea deciziei de expropriere;  realizarea Auditului de Siguranță Rutieră și  lansarea procedurilor de achiziție pentru atribuirea contractelor de execuție pe cele trei sectoare: Oradea – Salonta, Salonta – Chișineu-Criș și Chișineu-Criș – Arad.

„Desemnarea ofertelor câștigătoare și semnarea contractelor de execuție sunt estimate că se vor realiza în primăvara anului 2024. De această dată, Consiliul Județean Arad prezintă principalele noduri rutiere prin care arădenii din județ vor avea acces la drumul expres. De asemenea, sunt și detalii referitoare la spațiile tehnice care vor deservi zonele de parcare”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Pe unde va trece drumul expres

Pe teritoriul județului Arad, dinspre Bihor, drumul expres începe în partea de vest a localităților Zerind și Iermata Neagră și se desfășoară spre sud printre localitățile Chișineu-Criș și Socodor. Traseul drumului expres continuă în lungul DN79, pe partea de vest a localităților Nădab, Șimand și Zimandu Nou. În continuare, drumul expres ocolește Municipiul Arad pe partea de nord-vest și face joncțiunea cu Varianta de Ocolire Arad la nivel de autostradă în nodul rutier proiectat la intersecția Variantei de Ocolire cu DN 7. Pe teritoriul județului Bihor, drumul expres Arad-Oradea începe din sud-estul localității Oradea, din drumul de legătura „Centura Oradea-Autostrada A3”, aflat în faza de execuție, și se desfășoară spre sud, ocolind localitatea Livada de Bihor pe partea de est. Traseul drumului expres continuă în lungul căii ferate Oradea-Arad, pe partea de vest a localităților Nojorid, Gepiu și pe partea de est a localității Inand. În continuare, drumul expres ocolește localitatea Salonta pe partea de est și revine pe partea de vest a căii ferate Oradea-Arad și a DN 79, la vest de localitățile Ciumeghiu și Avram Iancu. Lungimea traseului drumului expres Arad-Oradea este de 120,470 km.

Unde vom putea urca pe drumul expres

Ca noduri rutiere în județul Arad, drumul expres are prevăzute șase urcări-coborâri, pe cei aprox. 60 km ai traseului în județul nostru. Două dintre ele sunt în municipiu, celelalte în județ.

Aceste noduri rutiere sunt:

  1. Intersecția cu urcarea pe autostradă. Nodul rutier Varianta de Ocolire Arad – DN7 va fi situat la kilometrul 119+873 la intersecția cu drumul național DN 7. Drumul național DN 7 va fi relocat astfel încât supratraversează Drumul Expres Arad– Oradea la km 119+873. La minim 150 m de rampa pasajului vor fi amplasate sensuri giratorii pentru a permite accesul pe toate direcțiile de mers.
  2. Urcarea din zona industrială Arad Vest. Nodul rutier DJ 709C (Arad-Iratoș) și Drumul de legătură cu zona industriala Arad Vest (strada 2) va fi situat la kilometrul 114+436 la intersecția cu drumul județean DJ 709C. Nodul va fi de tip „trompetă” iar accesul spre și dinspre nodul rutier pe drumul expres se va realiza printr-un sens giratoriu amenajat pe drumul județean DJ 709C și viitorul drum Arad – Zona Industrială Vest.
  3. Nod rutier Șofronea-Curtici. Nodul rutier DJ 709B (Arad-Șofronea) va fi un nod rutier de tip B. Pe drumul județean DJ 709B se vor realiza doua sensuri giratorii. La această intersecție dintre drumul expres Arad-Oradea și drumul județean DJ 709B, drumul expres va supratraversa drumul județean în dreptul km 109+820.
  4. Nod rutier Varianta de Ocolire Arad Nord. Nodul rutier Varianta de Ocolire Arad-Nord va fi situat la kilometrul 106+736 la intersecția cu drumul național DN 79. Nodul va fi de tip „trompetă” iar accesul spre și dinspre nodul rutier pe drumul expres se va realiza printr-un sens giratoriu amenajat pe drumul național DN79 Arad-Oradea. Varianta de ocolire Arad-Nord va fi construită de Consiliul Județean Arad.
  5. Nod rutier Curtici-Șimand. Nodul rutier DJ 792C va fi situat la kilometrul 94+246 la intersecția cu drumul județean DJ 792C (Curtici-Sântana). Drumul județean DJ 792C va fi relocat astfel încât supratraversează Drumul Expres Arad – Oradea la km 94+246. La minim 150 m de rampa pasajului vor fi amplasate sensuri giratorii pentru a permite accesul pe toate direcțiile de mers.
  6. Nod rutier Chișineu-Criș. Nodul rutier Chișineu-Criș va fi situat la kilometrul 73+524 la intersecția cu drumul național DN 79A si DN 79. Nodul se va realiza denivelat, drumul expres supratraversând drumul național DN 79A. Accesul spre și dinspre nodul rutier pe drumul expres se va realiza printr-un sens giratoriu ovoidal amenajat pe drumul național DN 79A și un sens giratoriu amenajat la intersecția cu drumul național DN 79.
Read more
Iustin Cionca: „Peste 130 de milioane de euro pentru proiectele Consiliului Județean, prin ADR Vest!”

Județul Arad este unul dintre cele mai eficiente din România, la atragerea fondurilor europene. Au fost modernizate 850 km de drumuri județene, construite spitale noi și modernizate aproape toate secțiile de spital. Multe dintre aceste investiții au fost în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Regională, pe care președintele Iustin Cionca o descrie ca principalul partener al Consiliului Județean în dezvoltarea Aradului.

Cum anul 2023 marchează 25 de ani de la momentul lansării în România a politicii de dezvoltare regională, prin care s-au stabilit cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice acesteia, ca parte a angajamentului și parcursului european al României, astăzi, la Timișoara, ADR își sărbătorește ziua de naștere.

Pentru a celebra acest moment și, totodată, pentru a marca procesul de descentralizare a programelor regionale de către Guvernul României, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest în parteneriat cu Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – Asociația ROREG a invitat reprezentanții administrațiilor locale din vestul țării, dar și oaspeți din Guvern sau de la Comisia Europeană, ca Aida Liha MATEJICEK, Șef de Unitate România – Croația, Comisia Europeană, Adrian Ioan VEȘTEA, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Roxana MÎNZATU, Secretar de Stat, Guvernul României, Lucian Dan VLĂDESCU, Președinte Autoritatea de Audit.

Județul Arad este reprezentat de președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca.

Vă transmitem mesajul președintelui Iustin Cionca pentru aniversarea Agenției de Dezvoltare Regională:

„Ca președinte al Consiliului Județean Arad consider că Agenția de Dezvoltare Regională Vest a fost în ultimii 25 de ani – deși eu mă raportez la cei șapte din urmă, când am început colaborarea cu ADR – principalul partener al Consiliului Județean și al primăriilor din județ, în proiectele mari de dezvoltare.

ADR a funcționat în relația cu administrațiile locale ca un expert extern, un consultant care găsește întotdeauna soluțiile optime. E important și faptul că a fost și este condus de o echipă managerială racordată la schimbările legislative, intuitivă, capabilă să anticipeze provocările viitorului și, în același timp, meticuloasă și exigentă în faza de implementare a proiectelor. Nu întâmplător domnul Sorin Maxim a făcut la un moment dat pasul spre minister, dar eu mă bucur că a revenit la Timișoara și putem capitaliza aici experiența și energia sa.

Consiliul Județean Arad a implementat, în parteneriat cu ADR Vest, 12 mari proiecte, iar acum lucrăm deja la cel de-al 13-lea, prin care realizăm un acces modernizat spre județul Bihor. Valoarea totală a acestor proiecte depășește 130 de milioane de euro:

  1. Modernizarea drumului Julița – Mădrigești, componenta traseului turistic E 68 – Moneasa
  2. Modernizarea Drumului Vinului: Păuliș – Ghioroc – Covăsânț – Șiria
  3. Achiziţionarea de echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în regiunea Vest
  4. Modernizarea drumurilor Arad-Pâncota şi Pâncota-Buteni;
  5. Modernizarea drumului Sânpetru German-limită judeţ Timiş;
  6. Modernizare drumurilor Pâncota-Seleuș și Nădab-Seleuș;
  7. Modernizare drumului Nădlac-Peregu Mare;
  8. Modernizare drumurilor Dorobanți-Macea și DJ 709 J Pecica-Turnu;
  9. Creșterea accesibilității serviciilor medicale prin dotarea cu echipamente performante a Ambulatoriului integrat de specialitate din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad;
  10. Extinderea Unităţii de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgenţă Arad, etapa a II-a;
  11. Dotarea Spitalului Județean Arad cu un aparat RMN nou, în cadrul proiectului „Asigurarea accesului la servicii de sănătate în regim ambulatoriu pentru populația județului Arad”;
  12. Îmbunătățirea accesului populației din județul Arad la servicii medicale de urgență, prin care am modernizat echipamente medicale la Unitatea de Primiri Urgențe;

În actualul ciclu de finanțare 2021-2027, în parteneriat cu ADR Vest, care va fi chiar autoritate de management, Consiliul Județean va moderniza drumurile județene în zona de nord a județului Arad: DN 79-Mișca-Apateu-Berechiu, Cermei-Berechiu-limită județ Bihor, Șepreuș-Cermei-Beliu și Șicula-Gurba-Cermei. Lungimea drumurilor este de aprox. 67 km, iar valoarea lucrării depășește 50 de milioane de euro.

Sunt unele dintre cele mai importante proiecte ale Consiliului Județean Arad, iar ele au fost gândite și implementate în parteneriat cu ADR. Faptul că experții ADR au verificat etapă cu etapă conformitatea lucrărilor, au venit pe teren și au controlat calitatea lucrărilor, ne-a ajutat să fim mai atenți la detalii și mai responsabili în gestionarea documentelor. Atunci când alte consilii județene din România așteptau bani de la guvern pentru dezvoltare și fugeau de proiectele europene controlate „la sânge”, noi nu ne-am temut de aceste proiecte, nu ne-am temut de controale, pentru că în echipă cu ADR am știut că nu putem face greșeli.

La ceas aniversar, la 25 de ani de la înființarea Agenției de Dezvoltare Regională Vest, le mulțumesc tuturor celor care au muncit pentru proiectele primăriilor și consiliilor județene din vestul țării, care ne-au motivat și ne-au menținut alerți în procesul de depunere și implementare a proiectelor. Vă mulțumesc pentru colaborare și prietenie, fiindcă legăturile acestea profesionale care s-au format între noi s-au transformat, demult, în legături personale.

Vă doresc ca noul ciclu de finanțare și continuarea descentralizării proiectelor europene să aducă și mai aproape decizia de nivelul local, să fie mijloace prin care reușim să aducem vestul României la nivelul de dezvoltare al Europei Centrale – și nu doar din punct de vedere tehnic, ci și vizual. Să continuăm creșterea calității vieții, dar în același timp și schimbarea fizică a aspectului comunităților noastre. Împreună cu ADR, să facem ca localitățile noastre să nu fie doar fizic în vest, ci să și arate ca în vest!”

Read more
Documentarul „De ce scriu ăștia pe pereți?” proiectat la Cinematograful „Arta“ din Arad

„De ce scriu ăștia pe pereți?”, primul documentar despre fenomenul street art și graffiti în România, scris și regizat de Alin Boeru, produs și distribuit de WEAREBASCA, se află în turneu prin țară și va fi proiectat și la Arad.

Filmul este debutul în lungmetraj al regizorului și reunește peste 40 de grafferi și street artiști din România, fiind realizat în urma a mai mult de 80 ore de interviuri cu aceștia.

Proiecția va avea loc marți, 5 decembrie, de la ora 19:00, la Cinematograful „Arta“ din Arad, în prezența regizorului, Alin Boeru și a lui John Dot S – street artist/producător executiv al documentarului și IRLO – street artist local, care apare și în documentar.

Filmul marchează debutul lui Alin Boeru în lungmetraj și este povestea unui outsider care încearcă să înțeleagă dedesubturile fenomenului graffiti și street art din România. Pornit ca o analiză obiectivă a unei contraculturi, documentarul se transformă într-o poveste intimă de maturizare (coming-of-age) a unui bărbat de 35 de ani, înghițit de universul diferit pe care îl descoperă.

„De ce scriu ăștia pe pereți?” explorează toate dimensiunile și specificitățile acestei comunități – de la intervențiile pe metrouri, tramvaie, trenuri, ajungând la acțiuni clandestine pe străzi, în spațiul public sau în locuri abandonate.

În film îi puteți vedea pe: Msero, Erps, Aeul, Pisică Pătrată, Dan Perjovschi, Deliric, Wanda Hutira, 1q-Sapro, Kero, Irlo, Homeboy, Sinboy, Cage, Robert Obert, John Dot S, Ocu, Pandele, Lost, Recis, Ionuț Popescu, Sage, Maria Bălan, Kaput (Kapscrew), Harcea Pacea, Octav Ungureanu, Pulsar Sinaps (Kapscrew), Adrian Oniga (Strad’art Fest), Sebastian Burduja, Ohboy, Mihai Zgondoiu, Alin Ciupală, Luna, Rose, Sc13ence, Neon, Saddo, Atoma, Krips, Cristian Neagoe, Lucian Sandu Milea, Alexandra Constantin (Fays) și alții.

„Documentarul se adresează, deopotrivă, celor care fac parte din fenomenul graffiti și street-art, precum și celor care devin, fără voia lor, vizitatori ai galeriei urbane pe care oamenii cu spray-uri o creează în spațiul public comun. De aceea, ni se pare foarte potrivit ca, atunci când spațiul și programul o permit, să existe dialoguri între cele două lumi, pentru a încerca să clădim punți, nu ziduri între ele”, spune Alin Boeru, regizorul filmului „De ce scriu ăștia pe pereți?”.

 

Read more